RAPORT DE ȚARĂ. Brașovul, primul loc la producția industrială, mizează pe turism
Primul Model Steagul Roșu SR 101 iese pe poarta întreprinderii în 1954. Deși în acea perioada era promovat ca o mare realizare românească, el era de fapt o copie a camionului ZIS, care la rândul sau copia un alt model american. Camionul era realizat în proporție de 70% manual. Treptat Steagul Roșu s-a specializat în domeniul camioanelor și a fabricat apoi modelul Bucegi, iar apoi, la scurt timp, modelul Carpați.
În 1971 a pornit linia de producție cu un model motorizat Diesel sub licența MAN, iar în 1977 se ajungea la o producție record de 33.000 de mașini pe an. Celebrele modele Carpați, Bucegi, ROMAN sau DAC au fost exportate în țările CAER, Statele Unite sau spre destinații precum China sau Peru, în regim barter sau de compensare a datoriilor statului.
În anul 1989, uzina avea 20.000 de salariați și se producea aproape 13.000 de camioane.
Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”
„Oamenii din România erau toți obligați să cumpere camioane din România, dar după ce s-a liberalizat piața au început să apară și problemele. Acel camion pe care îl produceam în Brașov era un camion la nivelul anilor 1975 și noi l-am produs așa pâna în 1990”, declară Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov.
În septembrie 2003, Guvernul condus de Adrian Năstase a decis privatizarea uzinei Roman SA pentru 1 euro. Societatea avea pierderi de peste 23 de milioane de euro şi datorii de 92 de milioane de euro.
Au urmat ani grei pentru fabrica de autocamioane. S-au făcut disponibilizări masive şi s-a investit puţin pentru a face faţă concurenţei. Acum Roman mai are aproximativ 300 de salariati şi produce câteva zeci de camioane pe an.
De industria înfloritoare a Braşovului de altă dată îşi aduce aminte cu nostalgie şi Marinica Anănuţă. Ea a lucrat aproape 30 de ani la Rulmentul Braşov. Producătorul de rulmenţi şi cuzineţi a ajuns şi el acum doar o ruină.
„S-a închis în 2007, în aprilie în 2007. Și a zis că îi dă drumul înapoi și nu i-a mai dat și lumea s-a reorientat spre altele. A făcut fel și fel de calificări. La fel am făcut și eu. Am de cameristă, de baby sitter, de calculatoare, am găsit undeva dar este foarte greu. Se pune problema de vârstă. Ai 49-50 de ani gata”, spune Marinica Anănuță, fostă presatoare la secția de cuzineți a Rulmentul.
Cazul asemănător al Nitramonia Făgăraș
Mii de brașoveni au fost nevoiți să facă noi cursuri de pregătire profesională pentru a-și mai găsi un loc de muncă. Situaţia din municipiul Braşov este asemănătoare şi într-un alt oraş mare din judeţ, oraşul Făgaraş, care se mândrea cu primul combinat chimic din România. Soarta Făgăraşului şi a întregii zone a depins de această ramură a industriei. Lucrau pe platforma chimică, până în 1990, 12.000 de oameni, cel puţin o persoană din fiecare familie.
„Aici s-au școlit foarte mulți specialiști care de aici au plecat și au ridicat celelalte combinate: Turnu Măgurele, Slobozia, Bacău, Piatra Neamț”, afirmă Lucian Cupu, fost lider de sindicat la Nitramonia Făgăraș.
S-a numit pe rând Fabrica chimică, apoi ENA 1922, apoi Combinatul Chimic Făgăraş şi Nitramonia. S-a ajuns ca produsele de la combinatul din Făgăraş să fie recunoscute şi căutate pe tot mapamondul. Combinatul era profitabil: 5 miliarde de euro în 1995. În numai doi ani, profitul scădea dramatic la un miliard. Grupuri de interese puternice au pus combinatul chimic pe butuci.
„Au fost guverne care nu au fost interesate și au apărut diverși ciocli care au fost interesați de fier vechi, de o posibilitate de îmbogățire rapidă, de a valorifica, de a intra și a tăia”, mai spune fostul lider de sindicat.
Nitramonia a fost privatizată, iar pe terenul combinatului s-au deschis alte firme. Doar una a păstrat domeniul de activitate şi o parte din angajaţii specializaţi pe produse chimice.
În Făgăraș, miza este turismul
„După privatizare, societatea Nitroporos a preluat o bună parte din activitate și astăzi lucreaza 500-600 de angajați pe jumătate din platforma chimică. Cred că viitorul Făgărașului și al zonei Făgăraș îl reprezintă dezvoltarea turismului, cred că este singura șansă a Făgărașului”, declară Sorin Mănduc, primarul orașului.
Autorităţile locale mizează acum pe faptul că cetatea Făgăraşului este cel mai bine conservat monument istoric de secol XIV din România, care dacă va fi bine pus în valoare ar putea să transforme Făgăraşul dintr-un oraş industrial, într-unul preponderent turistic.
Investițiile sunt mai puține, dar nu lipsesc
Dar Braşovul a reuşit totuşi să atragă şi câţiva investitori străini puternici. Grupul german Scheffler a ales Braşovul în 2002, iar acum este cel mai mare angajator local.
„Astăzi avem șase hale de producție, 100.000 de metri patrați suprafață de productie. Investitia e de peste 500 milioane de euro, 3.500 de angajați. Facem rulmenți de peste 1 milion de euro pe zi”, afirmă Alexandru Blemovici, directorul Schaeffler România.
Fabrica exportă 95% din producție, iar asta înseamnă peste 300 de milioane de euro export pentru Braşov.
O altă mare investiţie, în valoare de 200 de milioane de euro în domeniul prelucrării lemnului, s-a făcut de către grupul austriac Kronospan. Investiţii mai mici s-au realizat şi în industria alimentară sau de IT. Brașovul rămâne însă cu eticheta de cel mai bine dezvoltat județ din punct de vedere al sectorului turistic, chiar dacă cifrele pun pe locul întâi producția industrială.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
