RAPORT DE ȚARĂ. Brașov – așezat la răscruce de drumuri, dar fără aeroport și autostradă

Se va întinde pe 209 hectare, iar terminalul va avea 10.000 de metri pătraţi. Întreaga investiţie se ridică la 87 de milioane de euro, bani obţinuţi de Consiliul Judeţean prin credite bancare sau de la Guvern.

În mod direct, aeroportul va crea în jur de 4.000 de locuri de muncă și se estimează că alte 6.000 de locuri de muncă vor fi create la companiile care îl vor deservi.

Străzile din oraşe sunt şi bune şi rele, drumurile judeţene sunt mai mult peticite, iar calea ferată spre Bucureşti nu a fost încă modernizată decât de la Predeal încolo.

Judeţul stă bine, însă, la infrastructura turistică şi sportivă. Are cele mai moderne pârtii de schi şi un patinoar olimpic comparabil cu cele occidentale.

Drumurile spre Buzău, Piteşti, Bacău, Sibiu sau Sighişoara sunt vechi de sute de ani. Au fost rute comerciale şi făceau legătura între provinciile istorice. Aspectul unora a rămas neschimbat până azi... DN 73 spre Bran şi apoi spre Piteşti e plin de gropi şi nu a mai fost reparat integral de cel puţin zece ani, deşi e foarte frecventat de turişti.

Spre Bucureşti se circulă bine, dar numai pe două benzi. Guvernanţii vor ca autostrada Braşov-Comarnic să fie gata în doi ani, dar deocamdată nici măcar nu ştiu cine o va construi.

Drumul rușinii

Cât despre „Drumul rușinii”, numele spune totul. Drumul Judetean 104, legătura cea mai scurtă dintre Sighişoara şi Făgăraş, este parcurs de sute de camioane pe zi.

Primarii comunelor prin care trece Drumul Judeţean 104 au încercat în fiecare an să astupe drumul cu pământ însă această metodă nu a fost eficientă pentru că gropile au reapărut la scurt timp după ce au fost astupate.

„În acest an a fost foarte greu, pentru că gropile au răsărit în asfalt duble faţă de anul trecut, tot mai mari, cratere adevărate", se plânge Mihai Popeneciu, primar PDL la Părău.

La rândul său, primarul PNL de la Șercaia, Cristinel Paltin, declară: „Că noi o încasăm, primarii, de la locuitori şi asta e adevărat, dar vă spun, suntem cu mâinile legate şi nu ne permitem. Nu cred că un primar de pe raza acestui, care leagă acest drum, de comunele care le leagă, ar putea să investească în acest drum.”

Urmărește dezbaterea pe tema regionalizării, votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Bugetul judeţean nu ar putea să susţină reabilitarea drumului sunt de părere reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov. Costurile reparaţiilor se ridică la peste 40 de milioane de euro.

„Noi am încercat să solicităm la nivelul Guvernului României reclasificarea acestui drum în Drum Naţional. De ce? Pentru că fondurile necesare reabilitării drumului e clar că niciodată nu vor putea fi alocate din bugetul judeţului Braşov", mărturisește Mihai Pascu, vicepreşedintele CJ Braşov.

Ultima reabilitare a drumului a fost făcută în 2008. Drumul ruşinii a fost cuprins în programul de reabilitare al Ministerului Dezvoltării şi Turismului, iar în iulie 2011 a fost lansată o licitaţie pentru selectarea constructorului, dar nu s-a mai întâmplat nimic.

Cu fabrică de avioane, dar fără aeroport

Dacă pe şosele se poate ajunge relativ ușor la Braşov, pe calea aerului nu se poate decât cu elicopterul. Deşi are o fabrică de avioane de aproape 70 de ani, orașul nu are aeroport. Acum șapte ani, o firmă canadiană a propus Consiliului Județean să se asocieze pentru construcția unui aeroport la Ghimbav.

Abia în noiembrie 2012 Consiliul Județean a semnat contractul pentru construcția pistei, iar la începutul acestui an a anunțat că va organiza curând licitația pentru construcția terminalului. Pista va avea o lungime de 2.850 de metri şi o lăţime de 45 de metri. Consiliul Judeţean va achita cele 12,7 milioane de euro în 48 de luni. Viitorul aeroport este atractiv și pe partea de cargo. Mai multe firme de logistică şi-au închiriat deja spaţii în jurul aeroportului, unde vor funcţiona mari spaţii de depozitare.

Lucrările la pista aeroportului vor începe în această primăvara, imediat ce vremea o va permite. Mai e necesar aviz de la autoritatea aeronautică.

Note bune pentru infrastructura turistică și sportivă

Când e vorba de facilităţi oferite turiştilor, Braşovul stă bine. Infrastructura din Poiana Brașov și Râșnov a fost modernizată pentru organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European. Extinderea domeniului schiabil, construcția unei trambuline de schi la Râșnov și a unui patinoar în Poiana Brașov sunt investiții care depășesc 30 de milioane de euro.

A fost amenajat un lac artificial de acumulare pe platoul Ruia, la 1.490 metri altitudine, care alimentează restul sistemului de producere a zăpezii artificiale. Capacitatea de transport pe cablu a fost mărită, astfel ca peste 11.000 de turişti pot urca pe pârtii, în fiecare oră. Două instalaţii noi de transport pe cablu au fost realizate prin acest proiect, una de șase locuri şi alta de patru locuri.

„Aproape 25 de milioane de euro au fost investiţi în dezvoltarea și extinderea domeniului schiabil, astfel încât acum am ajuns la aproximativ 22 de kilometri de pârtii, vorbim de patinoarul olimpic care ne-a fost necesar pentru FOTE", explică Sorin Toarcea, purtator de cuvânt al Primăriei Braşov.

În patinoarul Olimpic din Braşov guvernul a investit 12 milioane de euro, iar în bazinul olimpic, terminat de câteva zile, încă 7 milioane. Ambele arene sportive sunt cu adevărat bijuterii ale infrastructurii sportive şi au găzduit competiţii internaţionale. Problema este că sportivii care se întrec la Braşov trebuie să şi ajungă aici. Şi asa ne întoarcem din nou la drumurile stricate şi cu numai două benzi.