Până în 1947 municipiul Bârlad a fost unul din cele mai dezvoltate orașe din Moldova. Fabrica de rulmenți susținea industria, iar agricultura ținea ocupată aproape toată forța de muncă din mediul rural. Gheorghe Gheorghiu Dej a fost cel care a ridicat permanent Bârladul. Toate investițiile erau orientate către locul unde s-a născut - municipiul Bârlad. A venit însă un moment în care al doilea oraș ca mărime din județul Vaslui, după reședința de județ, a început să decadă.
„Din nefericire. împărțirea administrativ-teritorială făcută în anul 1968 a fost nedreaptă cu orașul Bârlad. Gheorghe Gheorghiu Dej, ca fiu al Bârladului, a făcut o figură destul de proastă pentru Ceaușescu și acesta, din răzbunare, în loc să declare Bârladul reședința de județ așa cum era și normal în mod nedrept au hotărât ca județul să se cheme Vaslui, uitând că Bârladul fusese nu demult și regiune, și a mutat capitala zonei la Vaslui. De atunci Bârladul a cunoscut o scădere, nu foarte accentuată ce-i drept, atât a capacităților industriale, economice, gospodaresti și ca număr de populație”, susține Constantin Constantinescu, primarul municipiului Bârlad.
Municipiul Vaslui a cunoscut și el decăderea. Înainte de 1989, zona industrială mergea la capacitate maximă. Acum doar câteva clădiri dezafectate amintesc că la doar cinci kilometri de centrul Vasluiului a fost o zonă industrială. Locul fabricilor a fost luat de micii agenți economici. O firmă la 25 de oameni este acum media investitorilor.
„Avem un număr de aproximatv 3.300 de agenți economici cu capital privat și de stat. În acest număr predomină serviciile, aceste servicii care se vor dezvolta în continuare. Dar pe lângă servicii avem domenii care au căpătat o oarecare stabilitate. Mă refer la industria agroalimentară, care ocupă un număr însemnat din forța de muncă care asigură mâncare pe piața municipiului nostru”, afirmă Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.
În prezent populația activă reprezintă doar 33 la sută din populația județului. Mai bine de jumătate lucrează în agricultură, 5% în învățământ și doar 3% în sănătate și asistență socială. Reprezentanții mediului de afaceri au însă vești bune. După aproape 20 de ani de declin economic, cu mici perioade de progres, județul Vaslui începe să-și revină. Investiții de zeci de milioane de euro vin către acest judeţ.
„Tratăm în această perioadă cu partenerii chinezi să dăm drumul la o serie de acțiuni. Vom începe cu un hotel și o bază de agrement în municipiul Huși, al cărui proiect este deja în lucru. Așteptăm zilele următoare să primim vizita lor pentru a demara efectv cu capital aceste lucrări. Contractele sunt semnate și în continuare am făcut un program de dezvoltare a unor activități în agricultură”, declară Ovidiu Copacinschi, preşedinte IMM-uri Vaslui.
Statistic, județul Vaslui este cel mai sărac din țară. Lucru care nu este pe placul șefilor județului, ei sunt ferm convinși că doar nemulțumirile au făcut ca Vasluiul să fie în topul sărăciei.
„Nu vine nimeni pentru un asemenea comportament. Noi avem nevoie de seriozitate, noi avem nevoie de investitori care să vină, avem nevoie de oameni de aici care să își pună în funcțiune capacitățile pentru a dezvolta activități și în felul acesta cred că vom reuși să demontăm această idee stereotipică. Dacă ne uităm în jurul nostru, veți vedea că nu e așa mare sărăcie și sunt locuri în țară care cu foarte mare ușurință ar putea fi catalogate în felul acesta”, susține Dumitru Botez, președintele Consiliului Județean Vaslui.
Autoritățile sunt convinse că asul din mânecă este agricultura. O regionalizare ar transforma Vasluiul într-una din cele mai dezvoltate zone din Moldova.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.