Eu m-am născut în oraşul Bârlad, în judeţul Vaslui. Amintirile mele de acolo sunt cât se poate de frumoase. Sunt amintiri despre oameni, amintiri despre primii paşi în sala de gimnastică, amintiri din vacanţele petrecute la bunici, atât cât am avut timp până am plecat la lot. Aşa că, acasă înseamnă Bârladul şi judeţul Vaslui.
Atâta vreme cât am fost sportivă de performanţă, nu mi-am permis să merg acasă de sărbători, de Paşte, de Crăciun, sau în vacanţele de vară, cum merg toţi copiii la bunici.
Timpul petrecut alături de familie mi-a lipsit foarte mult şi mi-am propus că după ce închei activitatea de sportivă de performanţă, toate vacanţele de Paşte, de Crăciun sau atunci când am un pic timp liber, să merg acasă. Şi mă ţin de promisiune atât cât pot. Sigur că mi-aş dori să merg mult mai des acasă. Mai ales că mama mea locuieşte în continuare la Bârlad. Bunicii mei sunt lângă Barlda, şi dinspre mama şi dinspre tata.
Nu prea mai am prieteni pentru că am plecat de mică şi atunci... Să spunem că am mai păstrat legătură cu antrenoarele mele sau cu una dintre colege. Dar simt nevoia să merg acasă. După toată agitaţia din Bucureşti, câteva zile petrecute la Bârlad îmi fac extraordinar de bine, mai ales că sunt înconjurată de oamenii mei dragi.