„Unirea nu cred că mai e un subiect la București, lucrurile sunt, politic, aduse în această situație. Un timp, după ce a venit Partidul Comuniștilor la putere, retorica lor diplomatică, internațională, era „România vrea să ne ocupe”, susținută și de o diplomație de același gen. România a fost adusă, în acest context, într-o situație de defensivă față de partenerii noștri europeni, chiar față de SUA, de genul „Atenție, voi nu vă duceți peste ei, ca să produceți o problemă. Ei sunt o țară democratică, unde sunt alegeri libere, cu competiție politică normală. Era o recomandare făcută Bucureștiului. Nici nu am mai putut participa în formatele privitoare la conflictele înghețate care sunt în R. Moldova, dintre care cel din Transnistria este foarte cunoscut”, a explicat Petre Roman.
„Eu am fost în Transnistria în 2003 cu o delegație NATO, la Tiraspol, la Armata a 14-a. Contextul a existat și mai există, de tipul <Atenție, voi, România, sunt acuzații că vreți să ocupați>”, a subliniat el.
„Dacă în R. Moldova apare un sentiment că oamenilor le-ar fi bine într-o țară cu România, lucrul acesta ar ajuta foarte mult. Până una alta, ceea ce cred că e de făcut e ca noi să contribuim la a aduce R. Moldova cât mai aproape de Europa”, a mai spus Petre Roman.
Din aceeaşi secţiune, SPECIAL BASARABIA:
Mircea Druc: „România trebuia să recunoască ultima Republica Moldova”
O unire imposibilă: România şi Republica Moldova
Rusificarea a dominat epoca sovietică
Anul 1940, a doua pierdere a Basarabiei, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin
Basarabia, provincia cea mai urgisită
URSS a supus Basarabia prin teroare
Republica Moldova, la răscrucea dintre Uniunea Europeană şi Rusia
Basarabia, alt nume al Țării Românești