Personalități ale culturii românești, la Digi24

În urmă cu un an Digi24, singura televiziune de știri care emite full HD, a făcut un pariu cu telespectatorii, a pus pariu pe cultură. Încă din prima zi de emisie Digi24 și-a propus să readucă în prim-plan fenomenul cultural, personalități poate uneori uitate ale vieții publice, povești fascinante ale unor oameni, toate adunate în două emisiuni săptămânale de cultură, „Conversații esențiale” și „Digicult”, prezentate de Iuliana Ciugulea.

A fost o onoare pentru echipa „Conversațiilor esențiale”și a „Digicult”să îi aibă alături, în tot acest an, pe unii dintre cei mai cunoscuți oameni de cultură de la noi, oameni de la care fiecare avem de învățat.

Încă de la începutul drumului, Digi24 a ridicat foarte mult ştacheta, în ceea ce priveşte calitatea invitaţilor şi a subiectelor abordate. Emisiune de emisiune, au fost invitate doar acele personalităţi care au făcut ceva remarcabil, fiecare în domeniul său, au lăsat urme vizibile în ceea ce numim cultura şi arta ultimelor decenii, fără nici un rabat făcut simplei notorietăţi ori subiectelor „la modă”.

Discuţiile cu intelectualii adevăraţi ai României, pe teme ca: starea culturii româneşti a zilelor noastre, situaţia învăţământului românesc, condiţia intelectualului român ori a noastră ca societate, în integralitatea ei, au născut o serie de declaraţii, unele de o sinceritate dureroasă, altele de-a dreptul şocante, în ediţii memorabile, ce vor rămâne peste ani. „Noi predăm lucruri complet prăfuite. Sunt programe în urmă cu 100 de ani, 150 de ani. Lucrurile cele mai interesante care au apărut în ştiinţă în ultima sută de ani, nu apar deloc în manuale”, spunea matematicianulSolomon Marcus, membru al Acedemiei Române, într-o ediţie Digicult.

Şi tot în aceeaşi notă de „optimism” se înscrie şi părerea scriitorului şi criticului literar Mircea Cărtărescu, care crede că sistemul educaţional al anilor 70 este net superior celui de acum. „În privinţa sistemului educaţional din acea vreme, din anii 70, când mi-am făcut eu liceul, pot să spun că era un sistem superior la toate capitolele celui de acum. Îmi asum acest lucru şi cred că foarte mulţi oameni din generaţia mea cred asta. Deşi trăiam într-o lume autoritară, într-o lume comunistă, totuşi sistemul educaţional era foarte bun. Iar noi suntem produsele lui. Este foarte greu să spunem că a fost un pustiu cultural atunci, pentru că dacă spunem asta nu ne putem justifica pe noi înşine”.

Într-unul din puținele interviuri acordate în ultima vreme Horia Roman Patapievici deplîngea condiția intelectualului român.„E o tendință a sistemului politic românesc de a îi elimina pe intelectuali. Intelectualul care reușește să ocupe o poziție importantă este imediat puternic demonizat. (...) Această mare tradiție europeană, occidentală, a intelectualului implicat în treburile cetății, care a început cu "J'accuse", al lui Emile Zola și cu sarcasmul lui Brunetiere, care a spus „Auzi ce idee! Să-și facă o profesie din faptul că-și folosesc mintea. Intelectual”. Asta e o mare tradiție, care, însă, s-a încheiat. S-a încheiat odată cu apariția, în centrul vieții publice, a televiziunilor. Asta a schimbat totul”.

Iar despre noi, ca popor, scriitorul, gazetarul şi omul de televiziune Dan C. Mihăilescu îi povestea Iulianei Ciugulea, la „Conversaţii esenţiale”: „Suntem o naţiune dezosată. Mi-aş dori să nu mai fim atât de acomodanţi, de descurcăreţi, să fim mai fermi. ...Unde s-a mai văzut, în ce ţară din lume să pui în dreptul cuvântului mită sau şpagă cuvântul dreptul...i-am dat dreptul. Adică o fărădelege devine dreptul cuiva, anormalul devine normal.”

O întâlnire foarte specială a fost şi aceea dintre Grigore Leşe şi Iuliana Ciugulea, prilej cu care cunoscutul rapsod a făcut o declaraţie foarte dură, dar...asumată. „Cultură, e pretenţios cuvântul. În ce fel de cultură trăim noi? Avem o cultură mare? Nu! Avem o civilizaţie, dar avem o cultură mare, avem valori? Eu zic că suntem într-o cultură medie. Nu putem compara o oaie leşinată cu marile creaţii ale lumii. Dar dacă atâta avem, trebuie să ştim asta. Atât avem, aşa suntem noi pe lume, aşa suntem noi făcuţi dar vrem să fim altceva. Eu am spus de multe ori: noi vrem să fim ce nu putem fi!”

În ceea cepriveşte capitolul „confesiuni”, şi aici emisiunile Digi24 au reuşit să scoată de la personalităţi, foarte reticente, de altfel, când vine vorba despre a vorbi de viaţa lor personală, lucruri neaşteptate, uneori dureroase, alteori haioase. Şi aşa a reuşit Iuliana Ciugulea să-l facă pe Ştefan Bănică jr. să vorbească deschis, pentru prima dată, despre relaţia cu tatăl său. „Tata mă copleşea, în faţa lui eram mut”; ori pe Luminiţa Gheorghiu, aflată în pragul unui eveniment foarte important al vieţii sale profesionale, înaintea festivităţii de premiere de la Berlin, să recunoască că îşi doreşte premii, chiar dacă mulţi alţii o fac pe modeştii. „Premiile sunt bune întotdeauna. Eu am spus toată viaţa că trebuie să trăieşti pentru locul întâi, să trăieşti pentru nota zece şi atunci poate iei un nouă.”

A fost un an de întâlniri speciale la Digi24, cu oameni ce vor rămâne în istoria culturii româneşti, dar a căror voce, din păcate, se aude destul de rar în ultima vreme. Un an care continuă cu alte întâlniri memorabile și cu o campanie eveniment, Raport de țară, care va ajunge, în șase luni, în toate județele țării. Unul dintre subiectele de dezbatere va fi, evident, legat de cultura din România.