Moldova, de la URSS la UE. Dezmembrarea Uniunii Sovietice a aruncat Moldova în criză economică

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În ultimii ani, Chişinăul a încercat să se apropie de Occident. Reacţia Moscovei a fost promptă: i-a ameninţat pe moldoveni cu tăierea gazelor, a impus un nou embargou economic şi a expulzat mii de muncitori de peste Prut care lucrau în Rusia.

Dezmembrarea Uniunii Sovietice în 1991 a aruncat Republica Moldova într-o criză profundă. Declararea independentei a fost urmată la scurt timp de un război civil cu separatiștii din stânga Nistrului. În paralel, Moldova ieşea din uriașul mecanism centralizat al sovietelor şi trebuia să-și poarte singură de grijă. Nu a reuşit însă.

În 1990, în interiorul Uniunii Sovietice, Republica Moldova genera un produs intern brut de aproximativ patru de miliarde de dolari. După declararea independenţei, recesiunea a atins un prag ameţitor: 31% pe an. Altfel spus, o treime din economia ţării a dispărut în numai 12 luni. Minimul a fost atins in 1999, când produsul intern brut al Republicii Moldova a coborât la 1,75 de miliarde de dolari. Era practic, cifra de afaceri a unei companii mai răsărite. În anul 2000, salariul mediu lunar dincolo de Prut abia dacă ajungea la 25 de dolari.

Independența nu a adus și o iesire a Moldovei de sub tutela Rusiei, mai ales că la acea vreme, Occidentul nu părea interesat de ţara cu patru milioane de locuitori de peste Prut. Iar în 2001, comuniștii lui Vladimir Voronin au preluat puterea.

Cu o economie dominată de agricultură, Republica Moldova a rămas mult timp la mâna Rusiei care i-a asigurat supravieţuirea importând legumele, fructele, grânele şi vinurile producătorilor locali.

„Republica Moldova este condamnată să exporte produse agro-alimentare, noi nu avem gaz, nu avem petrol, nu avem alte resurse naturale”, spune Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii din Republica Moldova.

Însă, treptat, dependența de Rusia s-a redus. Dacă în 1997, Rusia prelua aproape 60% din exportul Republicii Moldova, cinci ani mai târziu, livrările au scăzut la jumătate. După 2007, Republica Moldova a început să exporte masiv în Uniunea Europeană. Este de fapt, anul în care Romania a intrat în comunitate.

Livrările Moldovei către cele 28 de state ale UE au crescut treptat, iar anul trecut acestea au depășit un miliard de dolari. O treime dintre bunuri au ajuns în România.

Tot în favoarea comunității europene înclină acum și balanța investițiilor străine directe. Mai mult de jumătate dintre acestea, adică peste un miliard și jumătate de dolari, provin din spațiul comunitar şi doar 12% din Rusia. Sunt însă statistici înşelătoare pentru ca un sfert din investițiile anunţate ca europene aparţin unor firme înregistrate în Cipru și Olanda, iar în spatele lor pot fi acționari ruși.

Indiferent de riscurile pe care şi le vor asuma oamenii de afaceri din Republica Moldova, Rusia nu poate fi expulzată din economia locală. Moscova decide și acum în domeniile strategice de peste Prut: Gigantul Lukoil controlează piaţa petrolului, iar Inter Rao deţine termocentrala care asigură trei sferturi din consumul de energie al ţării. Centrala termoelectrică de la Cuciurgan se află în Transnistria, zonă controlată de Rusia. În plus, Gazprom încă deţine 60 la sută din acţiunile Moldovagaz, societate care se ocupă de transportul gazelor. Iar asta nu e tot. Gazprom susţine că Republica Moldova îi este datoare cu peste patru miliarde de dolari, sumă care reprezintă aproape două treimi din tot produsul intern brut al ţării. Datorie pe care Chişinăul o recunoaşte, dar insistă ca toată lumea să ştie ca banii reprezintă contravaloarea gazului consumat de transnistreni.

În aceste condiţii, Chişinăul încearcă acum să echilibreze balanţa economică. Va scoate la vânzare restul companiilor mari: cea de telefonie, societatea de căi ferate și operatorul aerian. Privatizările vor avea loc după semnarea tratatului de liber-schimb cu Uniunea Europeană, așa că moldovenii se așteaptă ca viitorii proprietari să fie europeni.

Începând de luni, 18 noiembrie, Digi24 va difuza campania „Vin din Basarabia”. Este o campanie care precede parafarea de către Republica Moldova a Tratatului de liber schimb cu Uniunea Europeană, eveniment care va avea loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, unde corespondenții Digi24 vor fi prezenți.