L-a cunoscut pe Coposu. Mărturiile unui supraviețuitor al închisorilor comuniste
În vârstă de 93 de ani, Mircea Pârvu este unul dintre foarte puţinii supravieţuitori ai închisorilor perioadei comuniste. Ca deţinut politic, a trecut prin 6 astfel de lagăre, unde a îndurat torturi și abuzuri greu de imaginat.
Mircea Pârvu s-a născut în 1925, într-o familie modestă din Măerişte, judeţul Sălaj. În timpul crizei economice din 1929 familia sa a pierdut aproape totul, după ce se împrumutase pentru a-și cumpăra o mașină de treierat. A rămas orfan de mamă pe când avea doar 11 ani. Însă a fost doar un prim necaz dintr-un lung şir. În timpul ocupației horthiste, s-a refugiat cu fratele său în Cluj-Napoca, Turda, Deva și, înainte de a izbucni războiul, în București. A fost arestat de mai multe ori și a îndurat bătăi crunte după ce a fost turnat autorităților că recita poezii de Radu Gyr, poet considerat indezirabil.
Mircea Pârvu: De unde să știu eu, prunc de țăran, dintr-un sat la marginea țării, că Radu Gyr este interzis?
A fost turnat la Securitate de propriul naș
La doar 20 de ani devine președintele tineretului Național-Țărănist din zona Şimleu Silvaniei, iar în 1949 se înscrie în organizația anticomunistă "Stânca de granit". Patru ani mai târziu este arestat în miezul nopții chiar în casa nașului său, care îl turnase la Securitate. Condamnat la 16 ani de detenție, a fost dus în lagărul din Baia Sprie, unde era obligat să își facă norma zilnică de 7 tone și jumătate de minereu.
Mircea Pârvu: O zi făceai norma, dar a doua zi nu o mai puteai face şi pentru asta ne băga la carceră şi nu ne dădea de mâncare decât de două ori pe săptămână.
Bătut, torturat şi ţinut fără mâncare zile la rând
Doi ani mai târziu a fost transferat în "închisoarea morții" de la Gherla. Acolo a cunoscut iadul temnițelor comuniste: a fost bătut, torturat și ținut fără mâncare chiar și 15 zile la rând. S-a îmbolnăvit de mai multe ori de dizenterie și nu a primit tratament. În cei doi ani și jumătate de închisoare la Gherla a văzut lumina zilei de doar trei ori.
Mircea Pârvu: A fost moartea pe pământ! Dom`le, leşinam de foame! Cred că de la 80 de kilograme, nu cred că am avut 40.
Ororile din închisorile comuniste
Au urmat apoi închisorile din Galați și Botoșani. Mircea Pârvu a fost închis, în total, opt ani, din 1953 până în 1961. Chinurile din acea perioadă nu-i dau pace nici azi.
Mircea Pârvu: Să stai într-o celulă ani de zile, să nu vorbeşti cu nimeni. Corneliu Coposu mi-a spus mie: "Mircea, n-am ştiut să vorbesc după ani de celulă când am ieşit!" Amintiri de astea răsucesc pumnalul în inima unui om.
A fost ţinut în viaţă de speranţa că într-o zi îşi va putea revedea soţia şi își va cunoaşte copilul, născut în timp ce el era închis la Baia Sprie. În toţi acei ani, mintea şi-a ţinut-o ocupată cu versuri.
Mircea Pârvu: Fă din fiecare rană o cădelniță spre cer / Și din fiece dezastru și crepuscul stins în piept / Doamne, fă lăstun albastru și fă zâmbet înțelept! Știți ultimele versuri ce înseamnă? "Și fă zâmbet înțelept", adică să iertăm pe cei care ne-au torturat, care ne-au schinjuit, care ne-au împușcat frații.
Revoluţia din 1989 şi căderea comunismului au fost ca o gură de oxigen pentru bărbatul ajuns atunci la 65 de ani.
Mircea Pârvu: Ca toţi idealiştii, am fost şi eu un prost. Am crezut că va veni o eră cu adevărat democratică.
Astăzi, la 93 de ani, căsătorit de aproape 7 decenii şi tată a doi copii, Mircea Pârvu trăieşte anii bătrâneţii alături de soţia sa, într-un apartament din Oradea. Viaţa l-a învăţat poate cel mai de preţ lucru: toleranţa.
Mircea Pârvu: Punctul ăla dumneata îl vezi dintr-un unghi, dumneai dintr-un alt unghi, eu din alt unghi. Pentru asta nu trebuie să ne lovim în cap.
Pentru curajul şi demnitatea cu care a luptat pentru democraţie, Mircea Pârvu a primit în vara acestui an, din partea preşedintelui Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de cavaler.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
