Informatizarea statului, un test al răbdării. Șapte exemple
În prag de alegeri parlamentare trecem în revistă problemele cu care se vor confrunta viitorii aleşi. Şi vorbim acum despre birocraţia din instituţii. În acest moment, simple documente pot fi obţinute extrem de dificil, cu multă răbdare din partea contribuabililor. În plus, plăţile online, care ar trebui să ne scutească de multele drumuri, se pot face doar în puţine cazuri. Autorităţile promit că vor termina informatizarea sistemului public în 2018, când toate instituţiile vor accepta plata cu cardul.
Debranşarea de la sistemul centralizat şi instalarea unei centrale de apartament nu sunt lucruri simple. Durează mai bine de o lună. Drumul începe cu acordul de proiect de la distribuitorul de gaze. E nevoie de un formular tip în care trebuie să cereţi acordul a cel puţin 50% plus unu dintre vecinii care au deja centrală.
Trebuie depus apoi un dosar de debranşare, iar unele acte trebuie trecute în două exemplare.
Ce conţine dosarul: proiectul de debranşare întocmit de o firmă specializată, o copie după cartea de identitate a proprietarului de apartament, acordul Asociaţiei de Locatari.
În acelaşi timp, trebuie obţinut şi proiectul de debranşare de la RADET, necesar pentru a fi scos din evidenţele lor şi de alt formular tip în care se înscrie acordul vecinilor cu care aveţi perete comun. Se adaugă avizul de debranşare de la punctul termic de la care aparţineţi.
Drumuri lungi puteţi face şi pentru a achita amenda primită pentru lipsa rovinietei. În multe cazuri vin cu o întârziere și de câteva luni. După ce primiţi prin Poştă procesul verbal de plată, aveţi termen 48 de ore pentru a achita jumătate din sancţiune. Plata se poate face online. Apoi, trebuie să trimiteţi către CESTRIN - adică Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică - din subordinea CNAIR, prin poştă, curier sau direct la sediu, următoarele documente: copii care atestă plata amenzii contravenţionale, o copie a procesului verbal şi a înştiinţării de plată. Aveţi termen 15 zile pentru a face acest lucru. În caz contrar, se poate ajunge chiar la blocarea conturilor unui şofer.
„Trebuie să te duci în trei locuri, la executorul judecătoresc să plăteşti în principal onorariul, ar trebui să mergi la poştă şi să plăteşti în alte două conturi diferite acel tarif de despăgubire şi contravaloarea amenzii”, explică Adrian Cuculis, avocat.
Lucrul cu statul se dovedeşte a fi complicat şi pentru antreprenorii aflaţi la început de drum. Simpla procesare a unei cereri de înmatriculare a unei firme durează, în medie, 16 ore în România, în timp ce în Danemarca intervalul este de o oră, se arată într-un raport Internaţional Business Registers.
Iar obţinerea actelor pentru refacerea unei clădiri istorice durează mai mult decat înseamnă construcţia în sine. 30 de zile durează obţinerea unui certificat de urbanism de la Primărie. Se adaugă 4-6 luni pentru obţinerea avizelor necesare - de apă, canal şi ISU. Totul înseamnă circa 600 de pagini de acte.
Nici patronii nu sunt feriţi de cheltuieli suplimentare pentru ca sistemele informatice ale statului nu comunică între ele.
„INS cere încă companiilor private să furnizeze nişte informaţii pe care le-ar putea obţine de la Inspectoratul teritorial de muncă. Eu încarc contabilul cu încă o declaraţie, pe an deja discutăm de 12 declaraţii, plus 4 trimestriale, discutăm de încă 16 declarații”, spune Cristian Bucur, patronul unei firme.
Răbdarea patronilor a fost pusă la încercare în acest an şi din cauza mult discutatului Formular 088, pentru înregistrarea în scop de TVA. Fără acest cod, companiile nu pot deduce taxa şi au cheltuieli suplimentare. A fost modificat dupa ce oamenii de afaceri au fost nevoiţi să stea la cozi interminabile pentru a depune actul si avizele suplimentare.
„Gândiţi-va dumneavoastră numai la celebrele formulare 088 care aduc o tonă de informaţii, dar la dificultatea foarte grea de a comunica toate vânzările, livrările pe diverse cateogrii, dacă eu consum resurse pentru a verifica un bon de 5 lei, atunci cheltuielile mele, atât bugetare, cât şi ale contribuabilului sunt mai mari decât efectul pozitiv”, afirmă Adrian Benţa, expert fiscal.
De birocrație se plâng și investitorii străini.
„Ca să facem o staţie ne ia cam un an de zile şi dacă iese într-un an este o situaţie foarte plăcută. Partea de documentaţie, autorizaţiile obţinute. Deci este o muncă grea”, spune Hamza Karimov, director general Socar România.
Autorităţile ar putea învăţa de la Estonia. Fiecare cetăţean de aici are o identitate online.
„Am reuşit să tăiem la jumătate numărul de persoane care se ocupă de registrul administrativ, înseamnă că au ajuns în sistemul privat. Am închis ghişeele fizice, am renunţat la arhive pentru că toate documentele au fost digitalizate”, spune Mehis Sivhart, șef al Centrului pentru Registre și Sisteme de Informație din Estonia.
La noi, informatizarea relaţiei dintre contribuabil - cetăţean sau firma - şi stat avansează greu. De exemplu, anul trecut românii au achitat cu cardul taxe locale de aproape 250 de milioane de lei, adică mai puţin de 5% din totalul dărilor plătite. Asta pentru că procedura, schimbată abia în martie, a fost una una extrem de greoaie.
Oamenii erau nevoiţi să facă un drum până la direcţia de taxe locale pentru a obţine datele de acces în sistem. Acum e nevoie doar de codul numeric personal şi datele de pe card, după 5 ani de la implementarea sistemului.
Fiscul face şi el paşi. Până la finalul anului, plata dărilor către ANAF se va putea face online prin intermediul Ghiseul.ro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
