Efect de domino. Cum ajungem să plătim factura crizelor politice
Vă duceţi copiii cu maşina la şcoală? Fructe aduse de prin ţări străine sigur mâncaţi din când în când. Aveţi credit la bancă? Factura la lumină a venit? Număraţi. Aveţi mai puţini bani în buzunar decât luna trecută.
Pierderile provocate de diverse decizii şi crize politice sunt incluse în factură și nu se decontează. Factura o plătim noi. Aflați de ce dintr-un nou episod România la Bilanţ.
Când apele politicii se tulbură nu e bine pentru nimeni. Se clatină guverne, se fac remanieri. Chiar şi o economie cu creştere de peste 5% riscă să intre în derivă, dacă cei care guvernează nu iau măsuri. Preţul cel mai mare îl plătesc românii.
Primul care reacţionează la decizii şi crize politice, la anunţul unor măsuri fiscale mai mult sau mai puţin cumpănite este cursul valutar.
Iar la noi, euro urcă deja spre 4,6 lei. Am putea plăti chiar 4,7 lei pentru un euro la începutul anului viitor, adică în curând, ne avertizează economiştii unei bănci din România.
E suficient să cadă prima piesă de domino. Creşte euro, cresc şi preţurile. Tot ce e adus din import va fi mai scump. Mâncare, băutură, ţigări. Noi nu suntem Olanda, să funcţioneze ţara șapte luni fără guvern, să mai aibă şi creştere economică de peste 3%. La noi, apele tulburi din politică sunt ca o hârtie de turnesol. Scot la iveală toate hibele economiei. O ţară care importă de 50 de miliarde euro în 8 luni şi reuşeşte să exporte de doar 41 de miliarde suferă când euro creşte.
E ca la un accident în lanţ. Creşte euro, cresc şi ratele românilor care au credite în euro. Este vorba de câteva sute de mii de români care sunt nevoiţi să dea mai mulţi bani băncilor. Creşte euro, cresc şi chiriile pentru că toate sunt calculate în euro. Cam 300.000 de oameni stau în chirie în România. Deprecierea leului îi face să scoată câteva zeci de lei în plus din buzunar în fiecare.
Ştiţi cum funcţionează un diapazon, instrumentul acela în formă de U folosit în muzică? Vibrează când e lovit. Când apele se tulbură în politică, nu doar cursul de schimb reacţionează. Reacţionează şi bursele, investitorii, pieţele externe care împrumută statul mai scump.
Să ne amintim ce s-a întâmplat în vară, la precedenta criză politică, când schimbam un premier după 6 luni de la preluarea mandatului, cu actualul premier. Tot în urma unei crize de partid. Euro şi-a luat şi atunci avânt. Potrivit unor calcule, importurile s-au scumpit cu vreo 13 milioane de euro, iar pe Bursa de Valori s-au evaporat cam 122 de milioane de euro într-o săptămână.
Când politicienii sunt votaţi să guverneze, practic, primesc de la alegători un card, pe care au promis că mai pun bani. Nu că iau. Orice decizie politică greşită aplicată finanţelor ţării înseamnă bani mai puţini pe cardul alegătorului. I-aş fi invidat un pic pe cei care n-au coşmaruri cu creditul în euro şi cu banca. Dar cei care n-au EURIBOR, probabil că au ROBOR. Şi românii cu ROBOR, cu credite în lei cu dobândă variabilă, sunt acum mai săraci. Indicele după care se calculează rata lor aproape că s-a dublat în ultimul an. Spre exemplu, asta înseamnă că la o rată pentru casă, fiecare român îndatorat va plăti cam 100 de lei în plus.
Degeaba construieşti o autostradă, care se surpă câteva luni mai târziu, degeaba ai un teren de fotbal în pantă. Degeaba cresc salariile, dacă se scumpesc alimentele şi benzina, dacă cresc ratele la bancă şi chiriile.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
