Criza politică din Germania reprezintă incertitudine pentru Europa, într-un moment critic, dar perspectiva unor noi alegeri poate fi în cele din urmă o veste binevenită pentru aliații UE ai Berlinului, frustrați de instabilitatea prelungită din această țară, relatează publicația Barron's, care citează AFP.
Confruntată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cu războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, dar și cu o încetinire economică, UE are acum mai mult ca niciodată nevoie de o Germanie stabilă, pentru a asigura un răspuns unitar la toate aceste situații.
„Avem probleme foarte importante pe masă”, a declarat premierul finlandez Petteri Orpo, joi, la începutul a două zile de întâlniri a liderilor europeni la Budapesta. „Avem nevoie de un guvern german puternic și unit, și avem nevoie de o Germanie puternică în Uniunea Europeană”.
După luni de frământări interne, coaliția tripartită condusă de cancelarul german Olaf Scholz s-a prăbușit miercuri seară, după ce acesta l-a demis pe ministrul de finanțe, liberalul Christian Lindner, de la FDP.
Diplomații UE recunosc că, acum cu un Trump volatil în funcția de președinte al SUA, criza este profund nedorită, dar totuși cred că, pe termen lung, ar putea uni mai bine blocul european.
Pentru instituțiile europene de la Bruxelles, disputele frecvente din cadrul coaliției tripartite germane, și incapacitatea de a ajunge la un acord, au fost ca un ghimpe, Berlinul abținându-se adesea la voturi pe probleme cheie.
„Am avut o Germanie slăbită”
„Pe termen scurt, aceasta este o situație nedorită, într-un moment în care Europa s-ar descurca cu o doză sănătoasă de unitate și hotărâre. Pe termen mediu și lung, aceasta ar putea fi o binecuvântare”, a declarat un diplomat UE pentru AFP.
„Acest guvern a fost complet indecis în problemele UE. Așa că am avut o Germanie slăbită, chiar și cu un guvern stabil. Cu cât criza se termină mai repede, cu atât mai bine”, a spus altul.
Vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, din partea „verzilor”, a insistat că guvernul „poate, în mod natural, să continue să-și facă treaba bine”.
„În special în politica externă, suntem pe deplin capabili să acționăm în cadrul summit-urilor europene și internaționale - G7, G20”, a spus Habeck joi.
Cu toate acestea, în practică, criza face ca Scholz să lipsească aproape o zi întreagă de la întâlnirile cu omologii săi europeni de la Budapesta, el fiind așteptat să sosească acolo abia joi seara, în loc să ajungă dimineață.
Însă, există optimism pentru ceea ce ar putea aduce un nou guvern german. Ar putea ajuta la remedierea fisurilor în relațiile Germaniei cu Franța, cele două mari economii ale blocului și forțele motrice ale Uniunii Europene.
„Scholz nu a fost niciodată foarte interesat de UE”
Cele două țări au divergențe în privința unora dintre cele mai mari probleme care afectează Europa, inclusiv energia și comerțul.
De exemplu, în timp ce Franța a insistat pentru tarife suplimentare impuse mașinilor electrice produse în China, Germania a votat împotrivă.
„Politicile acestui guvern german au dus cu siguranță la o disonanță destul de mare între Germania și Franța și, de asemenea, între Germania și Polonia”, a spus Guntram Wolff, de la think tank-ul Bruegel.
„Guvernul german nu a avut un succes teribil în a aduce împreună țările europene importante”, a adăugat el, în contrast cu guvernul anterior.
„Scholz nu a fost niciodată foarte interesat de UE. Un nou cancelar ar putea schimba asta, repornind axa franco-germană, ceea ce ar fi foarte binevenit pentru UE în ansamblu”, a spus un diplomat european.
Dar unii au avertizat asupra riscurilor care decurg din ascensiunea extremei drepte în Germania.
Sylvie Matelly, șefa think tank-ului „Institut Jacques Delors”, a declarat că se speră ca următorul guvern să fie „mai coerent” și „prin urmare, în sfârșit capabil să aibă poziții mai clare cu privire la inițiativele europene”.
Și, în timp ce ea a recunoscut că din punctul de vedere al Bruxelles-ului, este „greu de imaginat o situație mai rea” decât cea din prezent, a avertizat că AfD, partid de extremă-dreapta, ar putea avea rezultate bune la următoarele alegeri.
Criza politică din Germania vine într-un moment epuizant pentru economia UE. Liderii statelor europene vor discuta vineri la Budapesta despre reformele radicale propuse într-un raport al fostului șef al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, publicat în septembrie.
Propunerile lui Draghi sunt însă controversate: includ împrumuturi comune - la care FDP (partidul liberal) din Germania s-a opus vehement - și investiții anuale suplimentare de până la 800 de miliarde de euro în economia UE.
Diplomații europeni au fost deosebit de bucuroși să vadă ieșirea din guvern a ministrului de finanțe liberal, Lindner.
„Cu Lindner acolo, nu a existat nicio modalitate de a se discuta despre un buget ambițios pe termen lung, sau despre necesitatea de a consolida finanțarea apărării la nivelul UE”, a spus un diplomat UE.
Cu toate acestea, în condițiile în care germanii sunt atenți acum la certurile interne și la alegerile anticipate care se profilează, va fi puțin probabil ca liderii să cadă de acord asupra unor măsuri concrete pentru a stimula economia Europei.
Era de așteptat să dea „impuls” raportului Draghi, a spus un diplomat al UE, „dar Scholz nu va putea angaja un viitor guvern în probleme sensibile, cum ar fi finanțarea comună”.
Editor : Liviu Cojan
