Partidul liberal german FDP a anunţat miercuri seară că toţi miniştrii săi vor părăsi guvernul de coaliţie al lui Olaf Scholz, în urma demiterii ministrului de Finanţe Christian Lindner, privându-l astfel pe cancelar de o majoritate în Camera Deputaţilor, relatează AFP şi DPA, preluate de Agerpres. "Ceilalţi miniştri ai FDP" în plus faţă de Lindner, care este şi preşedintele partidului, "au explicat că îşi vor prezenta demisiile cancelarului şi şefului statului", a declarat presei preşedintele grupului parlamentar al mişcării, Christian Durr.
Anunţul survine după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis anterior pe ministrul de Finanţe Chrstian Lindner, liderul FDP, după săptămâni de dispute pe tema politicii economice.
"De prea multe ori compromisurile necesare au fost înecate în dispute înscenate în mod public și de cereri ideologice puternice. Prea des ministrul Lindner a blocat legi relevante. Prea des a folosit tactici politice de partid, prea des mi-a trădat încrederea", a răbufnit cancelarul german Olaf Scholz miercuri seara, când a anunțat oficial demiterea ministrului de finanțe, Christian Lindner, care este și lider al liberalilor din FDP.
Planuri mari
Germania urma să devină un pionier în domeniul protecției climei și urmau să fie construite 400.000 de apartamente noi. Statul bunăstării trebuia modernizat, sprijinul pentru șomeri urma să fie transformat în ajutor pentru cetățean și introdusă o întreținere de bază pentru copii. Nivelul pensiilor urma să fie stabilizat la 48 la sută, salariul minim să crească, la fel și cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare.
Începută cu un selfie, alianța a funcționat bine inițial, chiar dacă liberalii și verzi sunt incompatibili.
Partenerul preferat al Verzilor a fost SPD, care a câștigat alegerile. Cu toate acestea, duoul nu avea majoritate parlamentară, așa că aveau nevoie de FDP, iar liberalii au acționat cu încrederea că sunt indispensabili.
Promisiunea de a purta întotdeauna discuțiile în mod confidențial și de a nu ieși public cu pași intermediari, ci doar cu soluții, a durat mai puțin de 100 de zile.
Primul care a încălcat înțelegerea a fost ministrul de Finanțe Lindner, iar Verzii, luați prin surprindere, au reacționat furios și negativ în public.
Au urmat diverse legi, beneficii pentru cetățeni, frâne de îndatorare, azil și migrație, toate motice pentru ca rivalitățile să izbucnească din ce în ce mai des, iar disputa a umbrit tot mai mult munca politică. Cetățenii au pedepsit acest lucru, aprobarea pentru guvern fiind în declin. Pierderea reputației a fost enormă. Coaliția a reușit să devină cel mai nepopular guvern din istoria Republicii Federale.
Cale deschisă spre anticipate
Scholz a anunţat, de asemenea, un vot de încredere cu privire la viitorul guvernului de coaliţie de centru-stânga pentru 15 ianuarie, care se aşteaptă să deschidă calea pentru alegeri anticipate în martie.
Cancelarul îi va lăsa pe deputați să decidă în privința organizării de alegeri anticipate. Cancelarul a spus că Germania are nevoie de un guvern capabil să acționeze și să aibă forța de a lua deciziile necesare.
Ministrul demis a explicat, în cursul serii, că nu și-a mai dorit actuala formulă guvernamentală pentru că a “prezentat propuneri pentru a pune țara pe drumul cel bun” care nu i-ar fi fost acceptate. Scholz, spune Lindner, a înțeles greșit situația economică și a banalizat-o, iar „ideile lui sunt plictisitoare și lipsite de ambiție”, scrie Deutsche Welle.
Ecologiștii confirmă sfârșitul coaliției-semafor
Membrii ecologiști ai coaliției de guvernământ confirmă sfârșitul coaliției-semafor. Copreședintele Robert Habeck, ministru al Economiei în Cabinetul Scholz, a declarat în seara aceasta că sfârșitul coaliției este punctul culminant al unei zile dominate de “întrebări, temeri și incertitudine” stârnite de alegerile din SUA: “Într-o zi ca aceasta nu ar fi fost necesar ca seara să se termine așa”. Colega sa Annalena Baerbock, șefa diplomației de la Berlin, spune că Verzii vor continua să își respecte responsabilitățile până în primăvară.
Coaliția-semafor, numită astfel după culorile celor trei partide care guvernează în Germania (social-democrații roșii, liberalii galbeni și ecologiștii verzi) s-a decis pe 24 noiembrie 2021 și s-a format câteva zile mai târziu, pe 8 decembrie.
Decizia lui Scholz, care vine după luni de certuri între cele trei partide guvernamentale, aruncă principala putere economică din UE într-o criză politică fără precedent, într-un moment crucial pentru Europa, deja zguduită de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Victoria lui Trump, un coșmar pentru Germania
După ce s-a agățat foarte tare de speranța că tradiția transatlantică a multilateralistului Joe Biden să fie continuată de Kamala Harris, guvernul de la Berlin s-a trezit cu un coșmar: Donald Trump. Fostul președinte republican a câștigat cursa pentru Casa Albă surprinzător de repede și de clar, comentează Deutsche Welle.
Este o situație pentru care guvernul federal nu s-a pregătit deloc, este de părere Henning Hoff, de la Consiliul German pentru Relații Externe. ”A fost o greșeală să mizeze atât de mult pe democrați”, a comentat Hoff pentru DW. ”Cancelarul a menținut o relație specială și exclusivă cu președintele Biden. Lipsa totală a contactelor cu tabăra lui Trump urmează să fie de acum taxată”.
Amintirile primului mandat al lui Trump, din 2017 până în 2021, sunt încă foarte vii la Berlin. La acel moment, Trump a pus deja sub semnul întrebării Alianța Nord-Atlantică și a amenințat că va retrage trupele americane din Germania. Criticile lui la adresa Berlinului și a altor aliați vizau contribuția insuficientă a acestora la propria apărare, profitând de protecția militară a Statelor Unite.
Acum este important ca guvernul federal să ”compenseze deficiențele”, spune Henning Hoff. "Trebuie să existe un semnal mult mai puternic că europenii, în special germanii, sunt de fapt pregătiți să suporte o povară mai mare a apărării. Dacă vom continua să ne păcălim în acest sens, să argumentăm că dispunem de fonduri speciale pentru Bundeswehr și că de aceea bugetul propriu-zis al apărării nu trebuie să crească decât cu puțin, nu vom convinge pe nimeni la Washington, mai ales nu acum și cu siguranță nu sub Președinția Trump".
La Bruxelles, liderii UE sunt prea puțin preocupați de criza germană
Principalii oficiali de la vârful Uniunii Europene s-au arătat puţin preocupaţi de prăbuşirea coaliţiei de guvernare din Germania şi de perspectiva alegerilor anticipate în cea mai mare ţară membră din blocul comunitar, relatează dpa, preluată de Agerpres.
"În democraţii, avem alegeri", a declarat joi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sosirea la summitul Comunităţii politice europene de la Budapesta.
Modul de rezolvare a crizei politice de la Berlin este un subiect pe care "Germania trebuie să îl discute", a adăugat ea.
"Ei bine, aşa e în democraţie", a afirmat pe un ton similar preşedinta Parlamentului European Roberta Metsola la sosirea la summit.
Ea a făcut totuşi apel la Berlin să continue să coopereze cu alte ţări mari din UE în pofida tensiunilor politice de acasă. "Fără o Germanie puternică, nu putem avea o Europă puternică", a spus ea.
"Aceasta este o dezbatere politică democratică", a spus la rândul său despre criza politică din Germania preşedintele Consiliului European Charles Michel. "Nu ne temem de instituţiile democratice, dimpotrivă", a mai afirmat el.
Editor : Marina Constantinoiu
