Bilanţul celor care au murit în urma seismului din Italia a ajuns la 291. Echipele de salvare sapă în continuare după supravieţuitori, dar este o cursă contracronometru. Şi asta pentru că speranţele să mai găsească pe cineva în viaţă scad de la o oră la alta. În această dramă de nedescris, s-au născut însă poveşti extraordinare despre solidaritate. Una dintre ele este despre o româncă. Este vorba despre Gabriela Dinu, care şi-a spus că nu poate privi nepăsătoare la tragedia care are loc sub ochii ei. Împreună cu alţi români a strâns ajutoare pe care le-a adus în zona afectată de seism, pentru a ajuta români şi italieni deopotrivă.
Gabriela Dinu este în Italia de 12 ani şi tot de atunci i-a plăcut să se implice în proiectele comunităţii româneşti din Peninsulă. Nu se gândea vreodată că toată această experineţă îi va folosi în viitor. Acum îi ajută pe cei aflaţi în nevoie să treacă peste tragedia care se scrie zilele aceste în micile localităţi afectate de seismul de miercuri dimienaţa. Imediat după cutremur, împreună cu membrii Asociaţiei România - Lombardia din care face parte, s-a mobilizat şi a început să strângă ajutoare. În câteva ore avea deja suficiente alimente şi lucruri de strictă necesitate pentru cei sinistraţi.
Gabriela Dinu, reprezentat al Asociaţiei România-Lombardia: Am comandat aseară la un cuptor în Monte Rotondo, pâine, pentru că ştiţi ei muncesc noaptea, când am avut surpriza să nu mi se ia niciun cent. Mi-au dat patru saci enormi de pâine caldă.
Reporter: Cum au reacţionat oamenii când aţi venit la ei cu ajutoare?
Gabriela Dinu: Efectiv au început să plângă.
Pe lângă împărţirea ajutoarelor, Gabriela Dinu ajută rudele din România să afle ceva despre cei dragi din Italia.
„Am reuşit să recunoaştem astăzi o persoană după un semn în frunte. La un moment dat ne-am uitat la ea patru persoane, aveam o poză în faţă, ea când stătea foarte bine, zeci de poze, la un moment dat ţi se pare că îi cunoşti pe toţi şi că toţi seamănă între ei. Nu sunt cuvinte să vă descriu, nu s-au inventat cuvinte ca să descriem ce e aici, ce trăim, ce vedem, ce simţim, nu s-au inventat cuvinte”, spune ea.
Gabriela mai face apel către românii din ţară şi care nu reuşesc să dea de rudele despre care ştiu că sunt în Italia să ia legătura cu autorităţile române şi să le dea cât mai multe informaţii şi fotografiii care ar putea fi importante în cazul în care ar fi nevoie de identificarea lor.
Deşi e înconjurată de munţi de moloz, dovezi ale unor vieţi distruse, și nu reuşeşte să privească prea departe în viitor, solidaritatea de care a fost înconjurată zilele acestea îi dă speranţă.
„Pot să spun că nici astăzi, nici peste câţiva ani nu vom reuși să descriem în cuvinte ce am văzut. Situația este mai mult decât critică. Văzând tot ce e în jurul meu, va dura ani. Dar cu credinţă şi cu forţă, trecem peste”, spune Gabriela Dinu.