CTP, cuvinte dure pentru filmul premiat cu Oscar
Punctul cel mai tare al filmului „The Shape of Water” (Forma apei), care a luat patru premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film și cea mai bună regie, este așa-numita corectitudine politică, spune jurnalistul și criticul de film Cristian Tudor Popescu.
„Avem niște femei - una cu dizabilități, este mută, una de culoare - agresate, lovite, chiar omorâte de acest alb crud, rasist, musculos, cu fălcile proeminente. Așa cum anticipam aseară, a luat premiul pentru cel mai bun film. A luat și premiul pentru regie, ceea ce mi se pare excesiv, chiar în condițiile acestei corectitudini politice”, a explicat Cristian Tudor Popescu.
De asemenea corectitudinea politică, adică personajele marginale, minoritare, asuprite de societate, aflate în situatii dificile au câștigat la capitalul scenariu, a arătat CTP.
„Corectitudinea asta politică nu are legătură cu valoare cinematografică. Faptul că abordezi un subiect de acest fel nu ar trebui să îţi dea o şansă în plus. Trebuie să conteze estetitcul şi nu, să îi spunem, eticul în cazul de faţă, deși corectitudinea politică e discutabila şi din punct de vedere etic”, a punctat jurnalistul.
Dacă „The Shape of Water” se mai salvează pe alocuri din „imagini și artisticării de producție”, un alt film nominalizat la Oscaruri și care a făcut vâlvă, „Call Me By Your Name”, este lipsit de valoare, e doar „un pliant turistic”, spune CTP.
În ceea ce-l privește pe Gary Oldman, acesta a meritat premiul de cel mai bun actor în rol principal, pentru că era „cel mai bun între cei nu foarte buni”, spune Cristian Tudor Popescu. El este de părere că filmul „The Darkest Hour” se concentrează prea mult pe imitarea ticurilor, pe maimuțărirea uneori a personajului real, și mai puțin pe reconstituirea istorică. Filmul, consideră jurnalistul, este unul de factură propagandistică, având accente de „manipulare patriotică” .
În schimb, Cristian Tudor Popescu este încântat de actrița Frances McDormand, care a luat Oscarul pentru rol principal, și consideră, de altfel, că filmul în care apare ea, „Three Billboards Outside Ebbing Missouri”, alături de „Dunkirk” al lui Christopher Nolan sunt producțiile „nedreptățite” la Oscarurile de anul acesta.
Cristian Tudor Popescu a indicat și un top 3 al filmelor preferate dintre cele nominalizate la Oscar. Toate sunt de la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale marelui câștigător?
CTP: Punctul cel mai tare este așa-numita corectitudine politică. Avem niște femei, una cu dizabilități - este mută -, una de culoare, agresate, lovite, chiar omorâte de acest alb crud, rasist, musculos, cu fălcile proeminente. Așa cum anticipam aseară, a luat premiul pentru cel mai bun film „Shape of Water”. A luat și premiul pentru regie, ceea ce mi se pare excesiv, chiar în condițiile acestei corectitudini politice.
Nu a luat niciun premiu mare Dunkirk, care mi s-a părut cel mai bun film din această selecție. De asemenea, corectitudinea politică, adică personajele marginale, minoritare, asuprite de societate, aflate în situații dificile, au câștigat la capitalul scenariu. Acolo, Get Out, un horror... mă rog, bunicel... a luat premiul pentru scenariul original, pentru că este vorba de dragostea dintre un negru și o albă, și nu a luat premiul Three Bilboards Outside Ebbing, Missouri, de departe cel mai bun scenariu pe care l-am văzut în ultimii ani.
De asemenea, la scenariu adaptat a luat acel film, degeaba, Call Me By Your Name, pentru că e vorba acolo de un amor homosexual între un adult și un minor, când ar fi putut să ia acest premiu Logan, un film execelent despre bătrânețea și moartea lui Wolverine, X-Man, sau Mudbound, despre rasismul în America din anii 50.
Nu v-a plăcut, domnule Popescu, nici măcar Timothee Chalamet, cel pe care înțeleg că industria filmului vrea să-l propună ca viitorul mare star și care are a fost și nominalizat la cel mai bun actor?
CTP: Nu! Nu au decât să-l propună pentru ce vor. În acest film eu nu am văzut nici actorie de valoare, nici regie, nici scenariu, am văzut un pliant, un film turisitc eventual.
Ce are bun totuși Shape of Water? Se mai scoate prin imagini. Are câteva imagini memorabile, are artisticării de producție și cam atât. Nedreptățite au fost Dunkirk ca film și Bilboard, care totuși a luat premiile pentru interpretare feminină în rol principal, Frances McDormand, excelentă, și Sam Rockwell, pentru interpretare masculină în rol secundar, actor care reușește o tranziție excepțională de la a fi detestabil ca personaj în prima parte a filmului, și cât se poate de atașant în finalul filmului.
Corectitudinea politcă la Oscar a devenit obositoare, ar trebui recalibrate criteriile în vreun fel?
CTP: Da, pentru că corectitudinea asta politică nu are legătură cu valoarea cinematografică. Faptul că abordezi un subiect de acest fel nu ar trebui să-ți dea o șansă în plus. Ar trebui să conteze estetitcul, și nu, să-i spunem, eticul, în cazul de față, deși, mă rog, corectitudinea politică e discutabilă și din punct de vedere etic.
Gary Oldman, cel a câștigat premiul Academiei pentru cel mai bun actor, fusese în câteva controverse chiar legate de acest subiect de corectitudine politică și iată că într-un an marcat la Hollywood de aceste mișcări împotriva abuzurilor, câștigă totuși. Ce semnal transmite?
CTP: Da și asta transmite un semnal. Aici s-a premiat propaganda. The Darkest Hour e un film de propagandă, în care personajul recreat, al lui Churchill, este imitat mai degrabă. Oldman - care altfel e un actor foarte bun - e preocupat aici de a imita ticurile, de a fi machiat extraordinar, de a imita modul de a se mișca al lui Churchill. În vreme ce, de pildă, în alt film, tot britanic, făcut în 2017, care, vedeți, se numește chiar Churchill - în vreme ce acesta se numește The Darkest Hour, titlu propagandistic - celălalt are titlu sec, de reconstiturire istorică, o reconstituire istorică foarte bună, cu Brian Cox, care nu se concentrează pe imitarea, în anumite momente chiar maimuțărirea lui Churchill, ci pe spiritul personajului și, datorită scenariului, și pe greșelile, unele foarte grave ale lui Churchill, cum ar fi faptul că s-a opus până în ultimul moment debarcării aliate în Normandia, greșind. În vreme ce dincolo, în The Darkest Hour, avem secvențe de manipulare de-a dreptul patriotică, cum e cazul consultării poporului, în metrou, de către Churchill, secvență ficțională.
Vedeați și aici un alt câștigător, la cel mai bun actor?
CTP: Nu, pentru că ceilalți....Denzel Washington, Daniel Day-Lewis nu se află într-un rol mare, băiatul ăsta (Thimotee Chalamet) din Call Me By Your Name nici vorbă, sau Daniel Kaluuya în Get Out nici atât. Deci, e cel mai bun dintre cei nu foarte buni.
Care e topul 3 personal de filme de neratat în cinematograf care poate n-au luat premii Oscar, dar au fost nominalizate?
CTP: Filmul maghiar On Body and Soul a fost nominalizat la categoria Cel mai bun film străin, dar nu a luat nimic. Și acolo a triumfat corectitudinea politică. A luat Una Mujer Fantastica, chilian, fiind vorba de un transsexual, și el asuprit de societatea crudă...
De asemenea, tot la film străin, „Fără iubire” (Loveless) al lui Andrei Zviaghințev - execelent și, de asemenea, „The Square” (Pătratul al suedezului Ruben Östlund) sunt categoric de văzut.
Vi s-a părut vreun mesaj esențial transmis de acolo, de la Oscaruri?
CTP: Nu, nu mi s-a părut niciun mesaj esențial. E vorba de aceeași atitudine, care se perpetuează. Și anul trecut am avut o nedreptate mai mare decât cea de anul acesta, în care „Lu-lu” a bătut-o pe „La-La”, cum spuneam atunci, Moonlight (Lumina Lunii) a fost declarat cel mai bun film în dauna excelentului, remarcabilului La La Land, tot pe bază de corectitudine politică, pentru că atunci era vorba de un negru tânăr și homosexual care se îndrăgostește. Deci, persistă acest trend de favorizare a filmelor cu subiect de felul acesta, un lucru, după părerea mea, rău pentru marea industrie de film, la urma urmei reprezentativă pentru cinematograful mondial de la Hollywood.
Citiți și:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
