Alegeri parlamentare 2020. Cristian Pîrvulescu: Mă aștept la cea mai mică prezență la vot din istoria democratică a României
Politologul Cristian Pîrvulescu se așteaptă, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, la cea mai mică prezență la vot din istoria post-decembristă a României, motivată de frica de pandemie. O astfel de prezență scăzută va favoriza anumite partide, în special pe cele cu o prezență robustă în zona rurală, a explicat profesorul Pirvulescu într-o analiză pe care a făcut-o joi seara la Digi24.
„Dacă prezența la alegerile locale a fost cu două procente mai mică față de 2016, în condițiile în care pandemia nu avea un număr atât de mare de îmbolnăviri, mă aștept ca duminică prezența să fie sub cea din 2016 cu cel puțin două procente, dacă nu chiar mai mult. Unii vorbesc de 30 de procente, eu cred că undeva în jur de 35, între 35 și 38 de procente este rezonabil”, prognozează profesorul Cristian Pîrvulescu.
„Depinde de foarte multe lucruri, pentru că fricile sunt foarte mari, dar prezența va avea efecte electorale: în distribuirea mandatelor, în reprezentare. Altfel spus, unele partide vor câștiga mai mult din absenteism decât altele”, a adăugat politologul.
Citiți și: Alegeri parlamentare 2020. Ce este pragul electoral, cum se calculează și cine îl trece
Prezența mică la vot favorizează PSD și PNL
„În general, mă aștept ca prezența în zona rurală, unde fricile legate de pandemie sunt mai mici, unde teoriile conspirației circulă mai mult, să fie mai mare și mai mică în zona urbană, mai ales în zona urbană mare, cum se întâmplă de multe ori. Dar nu s-a întâmplat la prezidențiale, spre exemplu, nu s-a întâmplat la europene și referendum. Dacă se va întâmpla așa, rezultatele pot să fie previzibile, pentru că sunt partide care au o înrădăcinare rurală mai importantă: PSD în vechiul regat, PNL în Transilvania”, a explicat Cristian Pîrvulescu.
„Și așa o să înțelegem de ce PNL-ul a fost atât de precaut și a preluat primari de la alte partide. Sistemul electoral nu l-a ajutat să câștige alegerile decât în foarte puține cazuri și atunci a încercat să se pregătească pentru parlamentare având o bază locală”, a arătat profesorul.
Prezența la vot la alegerile parlamentare din România
- 1990: 86,19%
- 1992: 76,29%
- 1996: 76,01%
- 2000: 65,31%
- 2004: 58,50%
- 2008: 39,20%
- 2012: 41,76%
- 2016: 39,42%
Partidele care rup voturi de la PSD
„Va conta și prezența la guvernare, va conta și sentimentul de ostilitate pe care o parte din electorat îl are față de PSD, vor conta și partidele care rup voturi de la PSD: Pro România, pe de o parte, și AUR pe de altă parte”, spune Cristian Pîrvulescu.
În goana sa după voturi, PSD devenise un conglomerat de orientări foarte diverse, de la neoliberalism la conservatorism, neolegionarism și așa mai departe, iar acum, prin încercarea aceasta de curățire - pentru că la nivel local vorbim doar de o bază, care este neideologică, orientată doar spre culegerea resurselor, dar la nivel național au încercat, prin Rafila, prin Streinu-Cercel să se prezinte onorabil și ca experți - și atunci pierd voturile extremiste, voturile fostei Românii Mari, pe care le aveau, spre AUR și o parte spre Pro România, un autentic partid catch-all, care strânge voturi de peste tot, de pe unde se poate și mai ales din zona clasei mijlocii, a explicat profesorul Pîrvulescu.
„Această clasă mijlocie este oarecum dependentă de poziții publice, de servicii publice și este interesată, deci, să-și protejeze interesele, dar nu se simțea bine să voteze cu PSD și acesta este motivul pentru care a trebuit să fie adus Rafila, pentru a legitima și justifica un vot din zona aceasta. Aici este un mic vot de opinie, nu este doar un vot dependent. Eu cred că în România votul este dependent, este o clientelă, oamenii sunt mobilizați de către primar, care joacă un rol central, nu există foarte multă dezbatere ideologică”, a arătat Pîrvulescu.
De ce americanii nu s-au speriat de pandemie
Profesorul observă și un alt fenomen. Noi vorbim de o prezență de 35 la sută, iar în America au fost 65 la sută dintre alegători la vot, în condițiile în care pandemia este mai gravă decât în România.
În America, a fost un joc politic pe viață și pe moarte, în care valorile - chiar dacă uneori a fost lamentabil, cum a fost prima dezbatere - dar valorile au contat, politizarea a fost maximă, electoratul a fost mobilizat. La noi, de fapt, n-a fost dezbatere, la noi n-a fost campanie și s-a profitat de pandemie, pentru că dacă ne întoarcem, și în 2008, și în 2012, și în 2016 relativ, situația a fost asemănătoare, a explicat profesorul.
Cine va câștiga alegerile. Topul partidelor
Alegerile parlamentare din 2020 vor fi câștigate probabil de PNL, urmat de PSD, USR și Pro România. Acestea sunt partidele care vor intra absolut sigur în Parlament, crede profesorul Pîrvulescu. Celelalte două, PMP și UDMR, pot intra, în anumite condiții, și pot să nu depășească pragul, în altele. UDMR are oricum pragul alternativ, deci va fi în viitorul parlament, dar poate să fie cu un număr mai mare sau un număr mai mic de parlamentari.
Există o capcană în prezența mică la vot. Atunci când prezența este mică la vot, partidele care au un număr de alegători relativ constant, cum este UDMR, pot să supraviețuiască. Dar dacă acel electorat nu se subordonează, nu este disciplinat, nu se prezintă la vot, atunci pot să nu mai intre în parlament. De aceea unele sondaje îi dau sub 5 la sută, deci există o zonă de risc aici, a punctat Cristian Pîrvulescu.
În funcție de ce se va întâmpla, voturile se vor repartiza în mandate în mod diferit. „Mă aștept ca anul acesta să rămână nerepartizate între 5 și 10 la sută din mandate, mai multe decât în 2016”, spune Cristian Pîrvulescu. Asta înseamnă că partidele care se situează pe primele locuri vor primi un număr mai mare de parlamentari decât proporția voturilor obținute. În 2016, diferența a fost minimă, pentru că au rămas foarte puține voturi de împărțit.
O necunoscută - votul în diasporă
În general, electoratul român este un electorat rațional, nu riscă voturile pe partide care nu pot intra în parlament. Dar există momente de decepție și de degringoladă, când este tentat să voteze cu alternative. Vom vedea ce se întâmplă de data aceasta.
În principiu, nu se mai poate întâmpla nimic care să răstoarne această situație, tocmai pentru că estimăm o prezență mică la vot și atunci votul este relativ stabil. Dar orice scandal în campanie poate schimba lucrurile, poate crește prezența, de exemplu. „Nu mă aștept însă la foarte multe surprize în zilele care urmează, însă regula spune că loviturile se dau și vineri, cu două zile înainte de alegeri, este posibil”, crede Cristian Pîrvulescu.
Pe de altă parte, o necunoscută care va avea un rol important în distribuirea mandatelor este votul în diasporă, care nu a fost la locale și care chiar dacă va fi 100.000, având în vedere că e ușor de bănuit cum se va împărți acest vot, ar putea să aducă un plus de mandate anumitor partide în raport cu celelalte.
Există riscul unei minorități iliberale în Parlament
Deci, depinde de numărul de voturi. Dacă cele două partide (PNL și USR - n.r.) vor avea peste 50 la sută din voturi, vor forma cu siguranță relativ sigur guvernul. Dacă însă nu vor avea peste 50 la sută din voturi, vor trebui să mai ia un aliat și aici e marea problemă.
Președintele Iohannis a intervenit în campania electorală și a făcut-o pentru că are propriul său program de reformă pe care vrea să-l pună în aplicare. Dar nu va reuși să o facă dacă partidele care sprijină guvernarea nu sunt reformiste. Are nevoie de reformiști, pentru că altfel, reformele eșuate până acum vor eșua în continuare și riscăm chiar să vedem, de exemplu, că reforma constituțională, anul viitor, în loc să fie o reformă democratică, ar putea să devină una iliberală, pentru că există riscul ca o minoritate iliberală să existe în parlament din 6 decembrie, și-a încheiat analiza profesorul Pîrvulescu.
