Copilărie cu palma | Principala cauză a abuzurilor în familie o reprezintă consumul de alcool
- Pentru menţinerea copiilor în familie, specialişti încearcă mai întâi să identifice problemele cu care acestea se confruntă iar mai apoi să găsească cea mai potrivită soluţie pentru depăşirea situaţiei de criză. Acesta lucru îl face şi Simona, care este specialist la Protecţia Copilului şi tocmai a încheiat o astfel de vizită. Cum a decurs vizita?
- Am consiliat o familie cu trei copii care se confruntă cu grave probleme financiare şi unde există şi riscul de abandon şcolar. Părinţii au colaborat, copiii la fel, cred că vizita şi-a atins scopul.
Astfel de vizite duc de cele mai multe ori la aplanarea unor conflicte familiale. Asta pentru că psihologii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului reuşesc în urma discuţiilor cu părinţii să-i facă să conştientizeze faptul că mereu primează siguranţa şi interesul copilului.
„Copiii sunt evaluaţi iniţial din punct de vedere asistenţial şi psihologic, constatându-se, practic, nevoile lor imediate. Dacă au nevoi educaţionale şi materiale, atunci, fără a separa copilul de familie, încercăm să identificăm alte posibilităţi de a-i ajuta astfel încât copiii să nu fie separaţi de familie”, spune Simona Ivanciu, psiholog Brigada Mobilă - DGASPC Vrancea.
„Am avut cazuri în care a fost reclamat abuzul fizic şi s-a constat un cumul de lipsa resurselor financiare, consumul exacerbat de alcool al unuia sau al ambilor părinţi, copilul nu era înscris la şcoală sau la medicul de familie, era neglijat tot ce înseamnă vestimentaţie sau condiţii de locuit, am găsit copii în locuinţe pe timp de iarnă unde nu aveau căldură şi erau dezbrăcaţi şi desculţi şi nu aveau mâncare şi atunci este necesară separarea”, spune Anca Candrea, şef Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă, DGASPC Vrancea.
Separarea este, însă, ultima măsură pe care o aplică statul român. Cu ajutorul psihologilor, 493 de copii din Vrancea, dintr-un total de 774 de cazuri constate în 2015, s-au întors în familie.
Totuşi, există şi familii în care reintegrarea este greu de realizat. Famiile în care copiii sunt abuzaţi sexual sau exploataţi prin muncă.
„Unul lucra la un gater unde tăia lemne, iar celălalt lucra la o stână şi ambii copii au ajuns cu măsură de protecţie specială la noi în sistem”, spune Anca Candrea, şef SIRU.
O altă formă de abuz emoţional este transformarea copiilor în martori muţi ai certurilor dintre părinţi. Ei se uită neputincioşi la corecţia pe care de cel mai multe ori tatăl o aplică mamei. În Centrul Maternal din Focşani sunt internate șapte mame cu nouă copii. Cinci dintre ele sunt minore.
„Am avut mămici care au venit cu oasele de la mâini rupte, cu falangele strivite, cu piramida nazală muşcată, însoţite de copii şi aduse de poliţie în miez de noapte. De cele mai multe ori aceste abuzuri se petrec în faţa lor, asta înseamnă că şi ei sunt abuzaţi”, afirmă Maricica Chiscop, şef Centru de Intervenţie pentru Prevenirea Separării Copilului de Familie.
Mihaela are 34 de ani şi trei copii, o fetiţă de cinci ani şi doi băieţi, de trei ani, respectiv, cinci luni. A ajuns în Centrul Maternal acum trei luni, după ce a fost bătută de tatăl copiilor. Este pentru a treia oară aici, deoarece a tot încercat să-şi refacă relaţia cu soţul violent. Însă, de fiecare dată a ieşit plină de vânătăi din mâinile lui şi a ajuns, din nou, la centru. La toate scandalurile au asistat şi copiii.
„Țipa cât îl ţinea gura la ei. Taci ! Înjura, vorbea foarte urât. Copiii s-au speriat, mai ales când vedea că mă bate pe mine. Copiii ţipau şi plângeau să vină la mine. Fata şi acuma spune că nu vrea la tati, şi nici băiatul nu vrea”, povestește Mihaela.
În judeţul Vrancea, 73 de copii se află în grija asistenţilor maternali, iar 52 sunt internaţi în case de tip familial.
Copilărie cu palma
Neglijaţi. Înfometaţi. Bolnavi. Umiliţi. Bătuţi. Exploataţi. Sunt 10.200 de copii abuzaţi în familie în România. Alte 4.600 de sesizări sunt în curs de verificare.
Din cauza părinţilor care le puneau în pericol viaţa şi sănătatea, 2.200 de copii au fost scoşi de urgenţă din familie. Pentru ei nu iese nimeni în stradă, nu se fac mitinguri, nu se trimit scrisori de protest autorităţilor naţionale şi europene. Şi aceşti copii au dreptul la o viaţă normală, la îngrijire, la jucării şi educaţie. Lucruri de care suntem cu toţii răspunzători. Este apelul lansat de Digi24 prin campania intitulată Copilărie cu palma. Ca să nu mai existe palme date copilăriei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
