Parchetul instanţei supreme a trimis, joi, Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională în privinţa ordonanţei de modificare a codurilor penale, invocând mai multe încălcări ale unor articole din Constituţie.
"În cursul zilei de astăzi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis spre analiză Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d teza finală din Constituţie şi respectiv art. 13 alin. 1 lit. f din Legea nr. 35/1997 republicată, cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală", anunţă Ministerul Public.
Procurorul general, Augustin Lazăr, invocă în document încălcarea articolului 115 alineatul 4 din Constituţie, potrivit căruia "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora ”.
De asemenea, este sesizată şi încălcarea alineatului 6 al aceluiaşi articol: "Ordonanţele de urgenţă (….) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile (…) prevăzute de Consitituţie , raportat la articolul 124 din Constituţie, articolul 131 alin. (1) şi articolul 23 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora: „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.
Procurorul general îi mai transmite Avocatului Poporului că ordonanţa prin care sunt modificate codurile penale încalcă şi articolul din Constituţie potrivit căruia "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale ”, precum şi articolul conform căruia: "În România, respectarea Constituţiei a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
Augustin Lazăr se referă şi la transpunerea în practică a ordonanţei, respectiv la sarcinile impuse judecătorului delegat cu executările penale.
Acestea "vor deveni imposibil de realizat în cele 10 zile prevăzute de noul act normativ, context în care nici judecata nu poate avea loc de urgenţă", susţine procurorul general.
El spune că dispoziţia aduce atingere dreptului la libertatea individuală, "în ipoteza acelor persoane care ar trebui, de îndată, puse în libertate ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost condamnaţi definitiv (art. 4 din Codul penal) sau ca urmare a executării deja a unei pedepse egale cu maximul special prevăzut de legea nouă (art. 6 din Codul penal)".
Ministerul Public mai susţine că aspectele semnalate conduc la concluzia abaterii de la criteriile statului de drept, aşa cum au fost adoptate de Comisia de la Veneţia.
Criteriile respective se referă la legalitate din perspectiva procedurii legislative şi a excepţiilor în această materie şi la securitatea juridică din perspectiva previzibilităţii legii, a stabilităţii şi coerenţei dreptului, precizează Parchetul instanţei supreme.