În timpul petrecut în acest orăşel, Benedict al XVI-lea va studia şi va citi. Priveliştea frumoasă este întregită de imaginea lacului Albano, format la poalele localităţii pe locul unui crater.
În plus, Benedict al XVI-lea iubeşte animalele, iar la Castel Gandolfo are ocazia să se bucure de ele. Vedeta este Contessina, o pisică ce trăieşte pe domeniul papal.
Castel Gandolfo are o legătură strânsă şi cu cel de Al Război Mondial. Papa Pius al XII-lea a deschis porţile reşedinţei papale pentru 12.000 de evrei care fugeau de nazişti. În apartamentul de acum al Suveranului Pontif au locuit femeile însărcinate, iar acolo s-au născut în acea perioadă 40 de copii.
Benedict al XVI-lea va părăsi Castel Gandolfo după aproape trei luni. Se va întoarce la Vatican pentru a locui într-o mănăstire.
Castelul Gandolfo
Printr-un tratat din 1929, Italia a recunoscut deplinul drept de proprietate al Sfântului Scaun asupra Palatului Pontifical Castelul Gandolfo, împreună cu Villa del Moro și Villa Cybo.
Castelul în care Benedict al XVI-lea își petrece o perioadă, după retragere, include 55 de hectare (cu 11 mai multe decât Vaticanul) dintre care 30 constituie o grădină, iar 25 hectare sunt folosite pentru agricultură. Micul oraș are o populație de 8.834 de persoane și a fost votat drept unul dintre cele mai frumoase din Italia.
Numele castelului vine de la cel al familiei Gandolfi din secolul al XII-lea. Construcția palatului a fost începută sub conducerea lui Urban al VIII-lea (1623-1644) și extins apoi de Alexandru al VII-lea, Clement al XIII-lea și Pius al IX-lea. Salonul de primire al palatului are pereții acoperiți cu marmură și tapiserii splendide.
Din 1936, Villa Barberini găzduiește faimosul Observator al Vaticanului. În piațeta din fața castelului află Biserica San Tommaso di Villanova, lucrarea lui Gian Lorenzo Bernini, care a colaborat cu Carlo Maderno în construirea palatului.
Citiţi şi
EDIȚIE SPECIALĂ. Papa Benedict al XVI-lea a părăsit Vaticanul