Bani UE pierduți în hățișul dosarelor
Cine vrea să ia fonduri europene pentru a-şi dezvolta afacerea trebuie să îşi facă de la început socotelile. Altfel, riscă să piardă sume importante. În primul rând, potenţialul beneficiar trebuie să aibă deja o firmă, de cel puţin un an, care să fie pe profit. Are nevoie de bani puşi deoparte, pentru prima etapă a proiectului, până când Comisia îi decontează cheltuielile. Iar procedurile impuse de Bruxelles trebuie respectate întocmai, pe toată durata implementării proiectului.
De la depunerea proiectului până la trimiterea primei scrisori de decont pentru încasarea banilor nu ar trebui să dureze mai mult de un an. În practică însă, doar aprobarea proiectului a durat în unele cazuri și doi ani. Așa că multe dintre programele informatice sau computerele trecute în proiect nu au mai ținut pasul cu inovațiile tehnologice.
„Au fost proiecte pe IT ținute pe dulap de minister doi ani și după doi ani au găsit o firmă privată care a preluat evaluarea și primele întrebări au fost: Mai existați ca firmă? S-a schimbat tehnologia în așa măsură încât nu mai puteți face proiectul? Și cine a răspuns că mai există și că nu s-a schimbat tehnologia a intrat în evaluare și după doi ani jumătate s-au câștigat proiectele”, spune Radu Limpede, consultant fonduri europene.
Este cazul lui Ştefan Apateanu, fost profesor universitar care realizează programe informatice pentru licee şi facultăţi. La întârzierea aprobării proiectului s-a adăugat şi comunicarea dificilă cu autorităţile. „O parte din activitate este făcută în Word, nu există un sistem. Nu am niciun sistem informatic prin care pot comunica cu ei, decât corespondența pe email”, spune acesta.
Sunt cazuri în care proiecte de sute de pagini au fost respinse pentru că beneficiarii au folosit o ștampilă pătrată, nu rotundă, spun consultanții. Întârzieri sunt și la depunerea actelor de plată și rambursarea banilor.
Radu Limpede este de părere că „informatizarea s-a gândit greșit. La modul - ți se cere scanat, dar după ce ai făcut patru dosare de hârtie cu ștampile puse perfect. Un dosar electronic înseamnă altceva. Nu înseamnă să faci pe hartie și apoi să mai și scanezi.”
În primii trei ani de la deschiderea exercițiului financiar 2007-2013 au fost mii de cazuri în care oamenii au pierdut finanțarea pentru că firma de consultanță i-a ajutat doar la scrierea proiectului de finanțare, nu și la implementarea lui, care poate dura între doi și patru ani.
Multe firme de consultanță au făcut o afacere din scrierea de proiecte europene ieftine, dar care nu țineau cont de condițiile economice din zona de vest, de exemplu, comparativ cu cea din centrul țării.
„De exemplu, o mare problemă cu așa numitele firme de apartament, care scriu proiecte copy/paste pentru foarte mulți beneficiari și câștigă doar o mică parte, apoi nu îi mai interesează, partea de implementare”, spune Petru Luhan, fost europarlamentar.
În această situație, unii beneficiari s-au văzut în situația în care nu pot gestiona problemele apărute după aprobarea proiectelor.
„Antreprenorii români nu știu să-și țină un buget echilibrat și nu știu să aloce banii după cum trebuie, investiții de capital, investiții de lucru și de aceea s-a ajuns la insolvențe”, mai spune Radu Limpede.
Beneficiarii au ajuns în situația în care nu au primit finanțare de la bancă, după ce obținuseră inițial scrisoarea de confort, sau au apărut probleme în derularea proiectului, de la achiziția de utilaje până la discuțiile cu furnizorii.
Din 2011, multe bănci nu au mai eliberat scrisori de garanţie dacă proiectul nu beneficia de asistenţa unui consultant pe toată durata implementării.
Au fost cazuri în care condiţiile din Ghidul solicitantului, adică documentul după care investitorul trebuie să scrie proiectul, s-au schimbat pe parcurs.
Adrian Vais, om de afaceri din Piatra Neamţ, a dat înapoi 5% din ajutorul nerambursabil. Motivul: nu a precizat valoarea maximă a utilajelor pe care voia să le cumpere, deşi legea nu îl obliga iniţial să facă asta. „Penalizarea e de 5%, reprezintă un milion de lei, prin diferența de curs am mai pierdut încă 10%. Per total, fondurile noastre nerambursabile s-au diminuat cu 15%”, a explicat acesta.
Iar suprareglementarea a frânat afacerile solicitanților chiar din faşă. Florin Cojocaru are în Călărași zece sere de roșii care se întind pe patru hectare. Vrea să ridice o fabrică pentru a procesa recolta și pentru a-și crește business-ul. A încheiat deja contracte cu două mari lanțuri de magazine pentru vânzarea roșiilor, iar acum vrea să facă bulion. Condițiile de accesare l-au descurajat.
„Am avut discuții pentru partea de procesare și de pildă ni s-a spus că nu putem face procesare mixtă, și fructe și legume. Asta e o condiție impusă de partea română, nu de Bruxelles”, spune Florin Cojocaru, om de afaceri.
Toate aceste probleme au dus la o absorbție de doar 52% a fondurilor europene, explicată de autorități prin faptul că - România abia acum învață cum poate folosi banii comunitari.
„Este un scenariu cu care fiecare țară nouă membră a UE în exercițiul acesta de a atrage fonduri europene, întâmpină aceste dificultăți, lansarea târzie a proiectelor, a call-urilor de finanțare, lipsa capacității administrative, o parte de vină aparține statului, o parte aparține beneficiarilor care nu au știut să gestioneze aceste fonduri care le-au fost acordate, de multe ori am ajuns la suportarea unor corecții de la bugetul de stat, greutăți în derularea procesului de achiziții publice”, a declarat Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene.
Autorităţile promit că, din noul exerciţiu financiar, cererile de plată şi rambursare vor fi procesate în termen de 20 de zile de la momentul depunerii documentelor. Au prevăzut chiar şi sancţiuni administrative pentru angajaţii care nu respectă termenele de plată.
Pentru a evita greşelile trecutului, cei care vor să acceze fonduri europene trebuie să ştie câteva lucruri.
În funcţie de domeniile de finanţare, ei trebuie să aibă cel puţin un an sau doi de activitate, dacă discutăm despre firme, sau cursuri de specialitate, dacă este vorba despre bani pentru agricultori. Dosarul de finanţare trebuie să conţină codul CAEN aferent activitaţii, compania trebuie să fie pe profit şi să nu aibă datorii la bugetul de stat.
Potenţialii beneficiari trebuie să menţioneze dacă vor acoperi cofinanţarea din bani proprii sau cu ajutorul unui credit bancar, şi durata implementării proiectului. Dosarul va conţine un plan de afaceri, valoarea investiţiei şi cheltuielile care pot fi decontate din surse europene.
Toate actele vor fi depuse, fie în format fizic, fie online, la direcţiile regionale care se ocupă de proiectele finanţate cu fonduri europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
