La 27 de ani de la evenimentele încă neelucidate care au dus la căderea dictaturii comuniste, mai mulţi militari rup tăcerea şi încearcă să-i ajute pe procurori să facă lumină în complicatul dosar al Revoluţiei. Militarii povestesc că au primit ordin să plece cu tancuri şi cu muniţie de război la Bucureşti, să tragă în demonstranţii de la Timişoara ori să bombardeze Capitala, despre care li se spusese că e atacată de terorişti.
„Se dăduse pe data de 17 alarmă cu indicativul „Radu cel Frumos”. În acest moment am trecut la echiparea cu muniţie pentru tunurile de pe tanc, era alarmă de luptă”, povestește unul dintre foștii militari.
În decembrie 1989, Marin Oane a trăit o experienţă care avea să îl marcheze pe viaţă. Era plutonier la Regimentul de Tancuri de la Caracal şi pe 19 decembrie el şi colegii au primit ordin să plece cu 64 de tancuri la Bucureşti cu armament de război. Primiseră misiunea să apere depozitul de muniţie din Ghencea.
Ajunşi în Capitală, soldaţii s-au trezit în mijlocul unei lupte în care nu ştiau cine sunt atacatorii, dar îşi aduc aminte că au tras aproape fără încetare două zile. Târziu au aflat că luau la ţintă alţi militari.
„S-a executat foc cu tunul asupra acelui tanc, zicea că e tanc capturat de terorişti şi vine să arunce depozitul în aer. (Ştiţi cine era în tanc?) Erau colegi de-ai noştri de la Târgovişte”, își amintește plt. adj. șef în rezervă Marin Oane, fost militar Regimentul 68 Tancuri Caracal.
Alţi peste 300 de ofiţeri, maiştri militari şi soldaţi în termen de la regimentul 56 paraşutişti Caracal au fost trimişi la Timişoara. Ordinele erau clare: să oprească demonstranţii care voiau să răstoarne dictatura comunistă.
„Ne-a cerut, ne-a ordonat să tragem în plan vertical. Dacă nu se opresc coloanele de manifestanţi, demonstranţi... să tragem la genunchi. Dacă nici atunci nu se opresc să tragem în plin”, povestește col (r) Nicolae Cornea, fost militar Regimentul 56 Paraşutişti Caracal.
„Şi vine apoi o completare, cumva... apăsătoare: nu uitaţi că aveţi acasă familii, copii care vă aşteaptă. Ameninţarea era evidentă”, adaugă col (r) Constantin Enache, fost militar Regimentul 56 Paraşutişti Caracal.
Stare de război era şi la Unitatea militară de aviație de la Deveselu. 50 de avioane de luptă MiG 21 erau încărcate cu bombe, rachete şi armament. Comandorul în rezervă Vasile Bujor a pilotat una dintre aeronave.
„Au început să tragă cu tunul asupra mea. Sincer vă spun că, nu ştiu când am ajuns la înălţimea de 10.000 de metri. În timpul zborului mi-au spus că trebuie să ajung deasupra Bucureştiului, la cimitirul Ghencea, unde trebuie să bombardez”, spune comandor (r) Vasile Bujor, fost pilot.
Fostul maistru militar Costel Vasilescu a trăit şi el toate aceste evenimente. La 27 de ani de la acel decembrie sângeros, a decis să îşi convingă colegii să spună partea lor de adevăr. Peste 100 de mărturii au fost strânse într-un volum de interviuri, intitulat Revoluţie sau Diversiune.
„Se trăgea haotic, toţi căutau ca să descopere un duşman. Eu cred că a fost o mare diversiune”, spune Costel Vasilescu, fost maistru militar, autorul cărţii.
Procurorii au redeschis anul acesta dosarul Revoluţiei şi au extins acuzaţiile. Vorbesc despre despre o diversiune pusă la cale în decembrie 1989 pentru ca Ion Iliescu şi apropiaţii lui să preia puterea. Aceştia ar fi responsabilii pentru moartea și rănirea a mii de români care cereau libertate.
Sursa Digi24