ALEGERI. România a avut toate tipurile de vot, acum există unul original

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Primele alegeri pe pământ românesc s-au ţinut în 1831, în Muntenia, şi 1832, în Moldova. Organizate în baza Regulamentelor Organice, scrutinele erau mult diferite faţă de cele din prezent. În primul rând, doar boierii cu vârste peste 30 de ani aveau dreptul să candideze sau să voteze.

Parlamentul era unicameral, iar deputaţii erau aleşi la fel cum au fost primarii în 2012: cine lua cele mai multe voturi ajungea în Adunare. Câţiva ani mai târziu, în 1856, şi restul cetăţenilor primesc drept de vot, dar numai în funcţie de averea pe care o deţineau.

Al doilea set de legi electorale a funcţionat de la unirea Moldovei cu Muntenia, în 1859 şi până la Marea Unire din 1918. În această perioadă în România se introduce bicameralismul, prin înfiinţarea Senatului de către Alexandru Ioan Cuza, în 1864. Sistemul de vot este unul majoritar, în două tururi.

În 1918, pentru prima dată în România, se introduce votul universal, egal, direct, secret şi, noutate absolută, obligatoriu. Atenţie însă, noţiunea de vot egal nu avea aceeaşi semnificaţie ca în prezent. Doar bărbaţii aveau acest drept, femeile fiind excluse.

Tot în această perioadă se renunţă la scrutinul majoritar în favoarea celui proporţional. O noutate era şi interzicerea traseismului politic: senatorul sau deputatul care îşi schimba partidul era demis automat din Parlament.

Femeile vor primi drept de vot abia în 1939, în timpul Regelui Carol al II-lea, dar numai dacă ştiau să citească şi dacă aveau o meserie.

Viaţa politică se schimbă odată cu venirea comuniştilor la putere, în 1945. Senatul este desfiinţat, iar Parlamentul se transformă în Marea Adunare Naţională. Femeile primesc acces deplin la vot, dar alegerile erau doar o formalitate. Totodată este introdus mandatul imperativ: dacă un deputat era exclus din partid, el îşi pierdea automat şi funcţia.

După 1989 România revine la bicameralismul conscrat în 1864, dar şi la pluralism politic. Până în 2008 sistemul de vot a fost proporţional, pe liste, iar de atunci s-a introdus actuala legislaţie, unică în lume: se votează pe sistem majoritar, dar mandatele se împart proporţional.