ALEGERI. România a avut toate tipurile de vot, acum există unul original

Coliziune între două convoaie militare pe DN 2B

Planșeul din Piața Unirii, în pericol de prăbușire

Invazie de ploșnițe într-o școală gimnazială din București

Percheziții la Nuțu Cămătaru: e suspectat că a luat acasă un cal de rasă fără drept

Un jaf de peste 200 de mii de euro mascat de un incendiu

Crin Antonescu, atac la Iohannis și liderii PNL: „nevertebrate politic”

PNL a depus un proiect de lege care să-i permită lui Klaus Iohannis să candideze la Senat

Ginerele lui Nicolae Ceauşescu cere rejudecarea procesului dictatorului

Ce spune Ciucă despre legea care i-ar permite lui Iohannis să candideze la Senat

Primele alegeri pe pământ românesc s-au ţinut în 1831, în Muntenia, şi 1832, în Moldova. Organizate în baza Regulamentelor Organice, scrutinele erau mult diferite faţă de cele din prezent. În primul rând, doar boierii cu vârste peste 30 de ani aveau dreptul să candideze sau să voteze.

Parlamentul era unicameral, iar deputaţii erau aleşi la fel cum au fost primarii în 2012: cine lua cele mai multe voturi ajungea în Adunare. Câţiva ani mai târziu, în 1856, şi restul cetăţenilor primesc drept de vot, dar numai în funcţie de averea pe care o deţineau.

Al doilea set de legi electorale a funcţionat de la unirea Moldovei cu Muntenia, în 1859 şi până la Marea Unire din 1918. În această perioadă în România se introduce bicameralismul, prin înfiinţarea Senatului de către Alexandru Ioan Cuza, în 1864. Sistemul de vot este unul majoritar, în două tururi.

În 1918, pentru prima dată în România, se introduce votul universal, egal, direct, secret şi, noutate absolută, obligatoriu. Atenţie însă, noţiunea de vot egal nu avea aceeaşi semnificaţie ca în prezent. Doar bărbaţii aveau acest drept, femeile fiind excluse.

Tot în această perioadă se renunţă la scrutinul majoritar în favoarea celui proporţional. O noutate era şi interzicerea traseismului politic: senatorul sau deputatul care îşi schimba partidul era demis automat din Parlament.

Femeile vor primi drept de vot abia în 1939, în timpul Regelui Carol al II-lea, dar numai dacă ştiau să citească şi dacă aveau o meserie.

Viaţa politică se schimbă odată cu venirea comuniştilor la putere, în 1945. Senatul este desfiinţat, iar Parlamentul se transformă în Marea Adunare Naţională. Femeile primesc acces deplin la vot, dar alegerile erau doar o formalitate. Totodată este introdus mandatul imperativ: dacă un deputat era exclus din partid, el îşi pierdea automat şi funcţia.

După 1989 România revine la bicameralismul conscrat în 1864, dar şi la pluralism politic. Până în 2008 sistemul de vot a fost proporţional, pe liste, iar de atunci s-a introdus actuala legislaţie, unică în lume: se votează pe sistem majoritar, dar mandatele se împart proporţional.