ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Votul pentru preşedinte, după 1989

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Abia ieşiţi din comunism, românii erau dornici să înveţe din nou să trăiască în democraţie. După 45 de ani de lideri impuşi de la Centru, puteau să îşi exercite iarăşi dreptul de vot.

Aşa că, la alegerile prezidenţiale din 1990, peste 14 milioane de oameni dintr-o populaţie cu drept de vot de 17 milioane, au stat la cozi uriaşe şi au votat. Prezenţa la vot a fost de peste 86 la sută. Performanţă care nu s-a repetat de atunci. Bătălia s-a dat între fostul secretar de partid comunist Ion Iliescu şi proaspăt repatriaţii Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu. Liderul FSN câştiga detaşat încă din primul tur de scrutin.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Doi ani mai târziu, entuziasmul a mai scăzut. În turul doi al alegerilor prezidenţiale, preşedintele în exerciţiu s-a luptat cu Emil Constantinescu, profesorul descoperit de manifestanţii din Piaţa Unviersităţii şi impus drept candidat al Opoziţiei de liderul ţărănist, Corneliu Coposu. Au venit atunci la urne 73 la sută dintre români şi, din nou, învingător a ieşit liderul FDSN - cu un procent mai mic faţă de 1990.

Era vremea când politica şi campaniile electorale se făceau în stradă şi nu la televizor.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. În 1996, bătălia se dă tot între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Interesul românilor pentru cel care care îi va conduce în următorii patru ani pare să fi rămas constant. Prezenţa la urne, mai mare decât în 92, nu a atins perfomanţa lui 1990 - 75,9 la sută. Victoria candidatului Opoziţiei este sărbătorită în stradă.

La scrutinul din 2004, în care s-au înfruntat Traian Băsescu şi Adrian Năstase, se înregistrează un record negativ în ceea ce priveşte prezenţa la urne. Doar 55,2 la sută dintre alegători şi-au exercitat dreptul de vot.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Aşa că politicienii încep să apeleze la metode mai puţin ortodoxe pentru a convinge electoratul. Fenomenul mitei electorale capătă amploare. Oamenii sunt "convinşi" să vină la urne cu cadouri care constau în găleţi, mături, cizme, făină, zahăr, orez, carne de pui şi chiar bani. La scrutinul din 2009, puţin peste jumătate dintre românii cu drept de vot araătă interes pentru alegeri.

Urmăreşte ştirile Digi24 despre ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 şi pe contul dedicat pe Twitter #cotroceni2014!