ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Votul pentru preşedinte, după 1989

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Abia ieşiţi din comunism, românii erau dornici să înveţe din nou să trăiască în democraţie. După 45 de ani de lideri impuşi de la Centru, puteau să îşi exercite iarăşi dreptul de vot.

Aşa că, la alegerile prezidenţiale din 1990, peste 14 milioane de oameni dintr-o populaţie cu drept de vot de 17 milioane, au stat la cozi uriaşe şi au votat. Prezenţa la vot a fost de peste 86 la sută. Performanţă care nu s-a repetat de atunci. Bătălia s-a dat între fostul secretar de partid comunist Ion Iliescu şi proaspăt repatriaţii Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu. Liderul FSN câştiga detaşat încă din primul tur de scrutin.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Doi ani mai târziu, entuziasmul a mai scăzut. În turul doi al alegerilor prezidenţiale, preşedintele în exerciţiu s-a luptat cu Emil Constantinescu, profesorul descoperit de manifestanţii din Piaţa Unviersităţii şi impus drept candidat al Opoziţiei de liderul ţărănist, Corneliu Coposu. Au venit atunci la urne 73 la sută dintre români şi, din nou, învingător a ieşit liderul FDSN - cu un procent mai mic faţă de 1990.

Era vremea când politica şi campaniile electorale se făceau în stradă şi nu la televizor.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. În 1996, bătălia se dă tot între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Interesul românilor pentru cel care care îi va conduce în următorii patru ani pare să fi rămas constant. Prezenţa la urne, mai mare decât în 92, nu a atins perfomanţa lui 1990 - 75,9 la sută. Victoria candidatului Opoziţiei este sărbătorită în stradă.

La scrutinul din 2004, în care s-au înfruntat Traian Băsescu şi Adrian Năstase, se înregistrează un record negativ în ceea ce priveşte prezenţa la urne. Doar 55,2 la sută dintre alegători şi-au exercitat dreptul de vot.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Aşa că politicienii încep să apeleze la metode mai puţin ortodoxe pentru a convinge electoratul. Fenomenul mitei electorale capătă amploare. Oamenii sunt "convinşi" să vină la urne cu cadouri care constau în găleţi, mături, cizme, făină, zahăr, orez, carne de pui şi chiar bani. La scrutinul din 2009, puţin peste jumătate dintre românii cu drept de vot araătă interes pentru alegeri.

Urmăreşte ştirile Digi24 despre ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 şi pe contul dedicat pe Twitter #cotroceni2014!