Drumul banilor (5) - Incompatibilii din comisiile cheie ale Ministerului Sănătății
La nivelul Ministerului Sănătății funcționează 53 de comisii de specialitate și o comisie națională, formate din „personalități ale lumii medicale și/sau specialiști”. Rolul Comisiei naționale constă în coordonarea comisiilor de specialitate, dar și în elaborarea de propuneri către ministrul Sănătății privind „fundamentarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor de sănătate”, în vreme ce comisiile de specialitate au atribuții în elaborarea Strategiei naționale de sănătate, a ghidurilor și protocoalelor de practică medicală, dar înaintează și propuneri privind pachetele de servicii medicale care se asigură în cadrul sistemului de sănătate, respectiv dotarea minimă obligatorie cu aparatură medicală și materiale sanitare a unităților sanitare.
Cu alte cuvinte, comisiile joacă un rol important în luarea a numeroase decizii, inclusiv referitoare la compensarea anumitor medicamente sau achiziționarea de aparatură și materiale sanitare, decizii care pot afecta cifrele de afaceri ale companiilor ce produc, distribuie sau importă astfel de bunuri.
Prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1.406 din 21 noiembrie 2014, membrii comisiilor de specialitate din cadrul MS au fost obligați să-și depună, în termen de 30 de zile de la numire, declarația de interese cu privire la incompatibilități și conflictul de interese, urmând ca, sub sancțiunea prevederilor privind falsul în declarații, să-și enumere în document „toate interesele directe sau indirecte susceptibile de a aduce atingere obiectivității”.
Totodată, Ordinul nr. 1.406/2014 a lămurit clar ce gen de activități puteau fi considerate ca reprezentând „interese personale” ale membrilor comisiilor, aici intrând inclusiv „sponsorizarea și/sau finanțarea, directă sau indirectă, pentru participarea la conferințe, congrese și alte tipuri de manifestări, de către firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora, pentru care membrii comisiilor de specialitate vor realiza protocoale terapeutice”.
De asemenea, Ordinul a definit ca fiind conflict de interese „orice legătură cu societăți producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum și cu reprezentanțele din România ale societăților comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, stabilită prin activități de consiliere remunerată sau neremunerată”, respectiv „primirea de cadouri și orice beneficii materiale sau avantaje” din partea reprezentanților producătorilor, distribuitorilor sau importatorilor de medicamente.
Comisia națională: Șapte membri pe statele producătorilor de medicamente
În momentul intrării în vigoare a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1.406/2014, din Comisia națională pentru coordonarea comisiilor de specialitate a ieșit prof. dr. Vasile Astărăstoae (condamnat ulterior, în primă instanță, pentru conflict de interese) și au intrat trei medici, prof. dr. Constantin Dumitrache, prof. dr. Dan Enescu și prof. dr. Șerban Brădișteanu.
Au rămas în Comisie prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, prof. dr. Daniela Bartoș, prof. dr. Mircea Beuran, prof. dr. Maria Dorobanțu, acad. prof. dr. Ioanel Sinescu, prof. dr. Gheorghe Peltecu și prof. dr. Mihai Voiculescu. Toți din București și toți, la momentul reconfirmării în funcție, pe statele de plată ale producătorilor/distribuitorilor de medicamente, după cum au relevat primele raportări publice ale companiilor farma, aferente anului 2014.
* După cum a prezentat deja digi24.ro, Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, a primit, în 2014, peste 220.000 lei de la firmele producătoare de medicamente.
* Prof. dr. Maria Dorobanțu, șef secție la Spitalul Clinic de Urgență București și președinte al Societății Române de Hipertensiune, apare pe statele a nouă companii, cu suma totală de 66.581 lei. Cea mai mare sumă luată de la o singură firmă este de 11.006 lei, de la GTS Solution, pentru „coordonare curs educațional”.
* Prof. dr. Mihai Voiculescu, șef secție la Institutul Clinic Fundeni și președinte al Subcomisiei de hepatologie din cadrul MS, a beneficiat de circa 60.100 lei, din partea a șapte firme, atât pentru participarea la evenimente medicale desfășurate în Boston, Londra și Atena, cât și pentru susținerea unor prezentări.
* Prof. dr. Daniela Bartoș, șef secție la Spitalul Clinic de Urgență București și profesor la UMF „Carol Davila”, a primit, în total, 33.949 lei, din partea a șapte firme, în special pentru servicii de „conferențiere”.
* Acad. prof. dr. Ioanel Sinescu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, șeful Centrului pentru Uronefrologie și Transplant Renal și șef secție la Institutul Clinic Fundeni, a beneficiat, în 2014, de 29.349 lei, din partea a șase firme, pentru participarea la congrese desfășurate în Stockholm, Barcelona și Cracovia, dar și pentru prezentări și conferințe.
* Prof. dr. Gheorghe Peltecu, manager al Spitalului Clinic Filantropia București și profesor la UMF „Carol Davila”, a beneficiat, în același an 2014, de suma de 13.697 lei, pentru transport la o conferință desfășurată în Florida, SUA, dar și pentru servicii de „conferențiere”.
* Prof. dr. Mircea Beuran, șeful Clinicii Chirurgie din Spitalul Clinic de Urgență București și profesor la UMF „Carol Davila”, apare pe lista Fresenius Kabi România, cu suma de 578 lei, reprezentând contravaloarea cazării la Simpozionul Societății Române de Nutriție Clinică Enterală și Parentală.
Sume mai mari pentru funcțiile de conducere
În raportările companiilor farma pe 2014 apar și numele a peste 30 de membri ai comisiilor de specialitate. Digi24.ro trece în revistă doar câțiva dintre aceștia, cu mențiunea că sumele cele mai mari se regăsesc în dreptul celor cu funcții de conducere în comisii: Liliana Lucia Preoțescu (președinte Comisia de boli infecțioase și de luptă anti-SIDA, 49.516 lei), Eugenia Muja (vicepreședinte Comisia de boli infecțioase și de luptă anti-SIDA, 39.298 lei), George Sorin Țiplică (președinte Comisia de dermatovenerologie, 16.590 lei), Ion Gigel Fulga (președinte Comisia de farmacologie clinică, toxicologie și toxicodependență, 28.887 lei), Horia Bumbea (vicepreședinte Comisia de hematologie, 41.360 lei), Valeria Tudorică (președinte Comisia de neurologie, neurologie pediatrică, 18.742 lei), Adina Crăciunoiu (vicepreședinte Comisia de neurologie, neurologie pediatrică, 24.548 lei), Alexandru Călin Grigorescu (vicepreședinte Comisia de oncologie, 41.781 lei), Dragoș Bumbăcea (președinte Comisia de pneumologie, 13.131 lei), Alexandru Bogdan Miron (vicepreședinte Comisia de pneumologie, 45.412 lei), Denisa Predețeanu (președinte Comisia de reumatologie, 54.377 lei).
Repetăm, toate sumele menționate sunt aferente anului 2014.
Explicații contradictorii
Acad. prof. dr. Ioanel Sinescu a declarat, pentru digi24.ro, că nu se pune problema vreunei incompatibilități legale sau morale, dar admite că retragerile din comisiile de specialitate au avut legătură tocmai cu prevederile legale, „pentru a nu da naștere la discuții și la întrebări care ar putea să ducă la ceva neclar”. „Nu este nicio incompatibilitate legală şi nici morală, pentru că nu facem nimic altceva decât să ne desfăşurăm activitatea şi pe plan ştiinţific, şi pe plan profesional, prin congrese, prin simpozioane la care participăm, la care avem lucrări ştiinţifice, la care dezbatem ceea ce este nou în medicină, că altfel nu se poate să progresezi. Niciodată nu se pune problema asta (a incompatibilităţii morale sau legale – n.r.), nici în România, nici în altă ţară. Nu sunt reprezentant de firmă, nu am nici un fel de participaţiuni la vreo firmă, exclus”, a precizat Sinescu.
La rândul său, prof. dr. Maria Dorobanțu a argumentat că nu se pune problema incompatibilității doar pentru că sumele au fost făcute publice. „Care-i problema dumneavoastră? Vreau să înţeleg. Vă daţi seama că dacă sunt declarate (sumele, colaborările – n.r.) nu este nicio incompatibilitate. Nu înţeleg care-i problema dumneavoastră, discuţii de acest gen la televizor, iertaţi-mă, nu agreez absolut deloc. Discuţia mi se pare fără sens”, a arătat Dorobanțu.
Daniela Bartoș: „Nu suntem sclavii acelor companii. Colaboratorul este ceva permanent”
Prof. dr. Daniela Bartoș a explicat, pentru digi24.ro, într-un mini-interviu, relația medic-companie farma, subliniind că medicii nu pot fi considerați nici măcar colaboratori, deoarece, în cazul participării la studii clinice, au o prestație de „o oră, două ore, o dată la șapte luni sau niciodată”. Evident, în varianta „niciodată” se pune întrebarea de ce au fost remunerați de companii?
Vă prezentăm, în cele ce urmează, discuția cu prof. dr. Daniela Bartoș:
Digi24.ro: Vedeţi vreo incompatibilitate morală sau legală în colaborările cu firmele din domeniul farmaceutic?
D.B.: Nu suntem sclavii acelor companii, ceea ce prezentăm sunt rezultate de studii clinice. Nu avem niciun contract ca să şi prescriem noi acel medicament, nu avem o condiţionare de prescriere.
Digi24.ro: În Legea 95/2006 se prevede că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităţilor de producţie ori de distribuţie de produse farmaceutice sau materiale sanitare”.
D.B.: Păi, noi nu suntem colaboratori.
Digi24.ro: Ce natură are această relaţie cu firmele?
D.B.: Relaţia este pur ştiinţifică, n-avem nicio legătură cu producţia sau cu altceva.
Digi24.ro: Este vorba (în lege - n.r.) de calitatea de angajat sau colaborator.
D.B.: Păi, nu suntem angajaţii lor.
Digi24.ro: Nu există un contract?
D.B.: Este un contract de prezentare a studiilor clinice... care durează o oră, două ore, atât, la interval de nu ştiu câte luni.
Digi24.ro: Vi se pare interpretabilă legislaţia?
D.B.: Legislaţia este interpretabilă ca peste tot, dovadă că în comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii nu mai aveţi nici un profesor.
Digi24.ro: Interpretabilă în ce sens? Aici, în lege, scrie clar că exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al acestor firme.
D.B.: Dar nu suntem angajaţii lor, domnul meu.
Digi24.ro: Sau de colaborator.
D.B.: Păi, nu eşti colaborator...
Digi24.ro: Aveţi contract de drepturi de autor, pe PFA?
D.B.: Colaboratorul este ceva permanent, nu că ai o prestaţie de două ore o dată la şapte luni sau niciodată.
Digi24.ro: Ne puteţi da câteva detalii de asemenea colaborare?
D.B.: Deci, apare un nou medicament, de exemplu, care are anumite studii clinice făcute pe câteva zeci sau sute sau mii de bolnavi. Acele rezultate ale studiilor clinice trebuie prezentate doctorilor. Dacă se întâmplă ca acel medicament să fie al companiei X sau companiei Z, în acest sens se fac prezentările, al studiilor respective. Nimeni nu semnează acolo că el va prescrie medicamentul respectiv. Îl prescrie dacă vrea sau dacă i se pare că-i bun.
Ministerul Sănătății închide ochii
Digi24.ro a solicitat Ministerului Sănătății și un punct de vedere în privința modului în care actualele prevederi legale permit descoperirea situațiilor de incompatibilitate și, eventual, sancționarea lor.
Demersul a avut la bază două motivații: pe de o parte, faptul că mulți medici s-au prevalat în răspunsurile oferite jurnaliștilor digi24.ro de ideea „legea este interpretabilă”, pe de altă parte, MS are posibilitatea inițierii unei modificări legislative, dacă situația o impune.
Răspunsul primit a fost identic cu cel de la întrebările legate de modul în care Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a publicat raportările companiilor farma: „Având în vedere solicitarea dumneavoastră, vă recomandăm să vă adresați ANMDM, instituție competentă în formularea unui răspuns la întrebările dumneavoastră”.
Ulterior, digi24.ro a făcut demersurile necesare pentru a-i lua un interviu ministrului Patriciu Achimaş-Cadariu, dar fără succes.
În cele din urmă, cu prilejul unei conferinţe de presă la Bistriţa, corespondentul Digi24 a reuşit să-i adreseze ministrului câteva întrebări. La unele, nu a răspuns, pe celelalte le-a tratat vag. "Nu cred că sunt eu cel în măsură să emită opinii în acest sens", a fost reacţia ministrului Sănătăţii întrebat fiind de modul în care articolele din lege reuşesc cu adevărat să reglementeze problema incompatibilităţilor în sistemul sanitar.
Cât despre conflictul dintre prevederile legii şi realitate, Patriciu Achimaş-Cadariu a răspuns: "Necunoaşterea legii sigur că nu ne iartă de efectul ei. Eu sunt convins că, cu persuasiune, lucrurile se vor îndrepta".
Lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor şi-ar putea găsi explicaţia în chiar modul de funcţionare a breslei medicale. "Mai ales la vârful profesiei este foarte, foarte multă conivență, este foarte multă "lasă-mă să te las" și quid pro quo-uri. Așa a mers. Este o profesie destul de ierahică, cu relații destul de medievale, de tip senior-vasal. Și de aici trebuie să pornim, de la această realitate. Eu nu cred că are vreun sens să scriem o lege foarte dură, care să interzică tot, și să o încalce toate lumea începând de mâine. În cap cu cei care se află în minister și care erau șefi de clinică și mâine o să fie din nou șefi de clinică", arată Sorin Ioniţă, expert în reforma administraţiei publice.
Program european pe 4 ani, efecte greu de identificat
În scripte, cei care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Sănătăţii au fost preocupaţi şi de componenta etică a sistemului sanitar.
De exemplu, în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2015, MS a derulat proiectul "Buna guvernare prin integritate și responsabilitate în sistemul de sănătate românesc", cofinanțat prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, PODCA. În ciuda denumirii generoase, proiectul nu a atins segmentul finanţării medicilor de către companiile farma.
Printre altele, demersul urmărea identificarea „factorilor instituționali și legislativi care limitează calitatea serviciilor publice și cresc gradul de vulnerabilitate la corupție" în sectorul medical.
Efectele acestui program cu greu pot fi evaluate, dar, în realitate, problema pare a fi mult mai profundă.
"Ministerul (Sănătăţii - n.r.) este un minister slab. Nu neapărat acum, în Guvernul ăsta, ci dintotdeauna. (...) A existat, după cum știți, un program pe șapte ani. Unul din cele șapte programe operaționale se numea PODCA, programul de capacitate administrativă, iar sănătatea și educația erau puse ca domenii prioritare. (...) Ministerele trăgeau unele de altele "Hai, măi, trimiteți, faceți proiecte să absorbim banii și nu au putut face. Nu au putut face pentru că este un minister slab, care nu știe proiecte", conchide preşedintele Expert Forum, Sorin Ioniţă.
Citiţi şi:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
