Călin Popescu Tăriceanu a fost premier în perioada 2004-2008 şi preşedinte al PNL până în 2009. În primăvara lui 2014, după retragerea liberalilor de la guvernare şi din USL, Tăriceanu a părăsit partidul. La scurt timp, a fost văzut intrând la Palatul Victoria, iar presa a speculat că ar fi negociat cu Victor Ponta formarea unui nou partid şi sprijinirea Guvernului. Aşa s-a născut Partidul Liberal Reformator, iar Călin Popescu Tăriceanu şi-a primit recompensa: preşedinţia Senatului, obţinută în pricinpal cu ajutorul PSD. Acum, Victor Ponta i-a promis că va ajunge din nou premier, aşa că fostul liberal i-a acordat susţinerea.
„Obiectivul principal este câştigarea alegerilor din 16 noiembrie, nu formule de prim-ministru. Îi voi da sprijinul necondiționat domnlui Victor Ponta în turul doi”, afirma Călin Popescu Tăriceanu.
În aceeaşi zi, şi-a îndemnat electoratul să-l voteze pe candidatul PSD şi Teodor Meleşcanu. Şi-a început cariera în PDSR, ca ministru de Externe în Guvernul Văcăroiu, între 1992 şi 1996. A fondat apoi propriul partid, Alianţa pentru România, formaţiune ce a fuzionat cu PNL în 2002. În Guvernul Tăriceanu a fost ministru al Apărării şi, pentru o scurtă perioadă, ministru interimar al Justiţiei.
În 2012, Traian Băsescu l-a numit pe Teodor Meleşcanu în fruntea Serviciului de Informaţii Externe. În prag de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, acesta a făcut un anunţ suprinzător: a demisionat de la şefia SIE şi s-a înscris în cursa pentru Cotroceni. În acel moment a făcut şi o declaraţie acuzatoare la adresa lui Traian Băsescu, despre care a spus că a cerut Serviciului Informaţii despre diverşi oameni politici. După ce a pierdut cursa cu voturile a puţin peste 1% dintre alegători, Meleşcanu a decis să-l susţină pe Victor Ponta. La schimb, a obţinut promisiunea că va fi consilier prezidenţial pe probleme de securitate.
„Când am primit această ofertă să mă pot ocupa de această tema în calitate de consilier prezidenţial n-am avut niciun orgoliu. Aş fi făcut asta și din postura de profesor universitar, pentru că e una din temele esenţiale”, afirma Teodor Meleșcanu.
O susţinere cu cântec pentru Victor Ponta este cea a lui Corneliu Vadim Tudor. Ca să nu fie vulnerabil în faţa atacurilor adversarilor din cauza unei astfel de colaborări, candidatul PSD a preferat înrudirea prin alianţă. UNPR, care are protocol de colaborare cu PSD şi a încheiat unul similar cu PRM. Şi aşa a ajuns Corneliu Vadim Tudor de partea lui Victor Ponta.
„Am decis să îl ajut pe tânărul Victor Ponta să se mute cu biroul la Palatul Cotroceni, pentru că - vorba aia - aleg răul cel mai mic. Eu nu voi vota niciodată un străin de neam și lege, un om de altă etnie”, afirma Corneliu Vadim Tudor.
Lista partenerilor de campanie ai lui Victor Ponta se încheie cu Dan Diaconescu. Este politicianul care a avut şi cele mai multe conflicte cu Victor Ponta, la alegerile parlamentare, dar şi după scandalul privatizării Oltchim. Numele lui Dan Diaconescu se leagă de OTV, post devenit foarte popular odată cu emisiunile despre dispariţia Elodiei. Televiziunea a fost închis de două ori de CNA, iar ultima interdicţie e valabilă şi acum. Jurnalistul n-a reuşit să-i smulgă oficial promisiune lui Victor Ponta că i se va permite să redeschidă OTV, dar a anunţat că-l sprijină.
„Vă anunț că nu îl voi vota pe Klaus Iohannis, vă anunț că Victor Ponta rămâne un mare adversar al meu, un mare dușman de-al meu, sper să nu rămână și un dușman al poporului, sper să onoreze toate aceste promisiuni și obiective, dacă nu o va face vom reîncepe războiul așa cum numai noi știm”, afirma Dan Diaconescu.
Cu câte voturi „cotizează” fiecare candidat
Potrivit unui songaj IRES, realizat la comanda Digi24, anunţurile candidaţilor care au ieşit din cursă vor influenţa într-o mică măsură opţiunile electoratului. În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, îi vor urma sfatul peste jumătate dintre alegători săi din primul tur. Nu se întâmplă la fel când vorbim de Teodor Meleşcanu. Niciunul dintre alegătorii săi nu-l va vota pe Victor Ponta. Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu au o influenţă redusă asupra propriului electorat.
Sondajul a fost realizat pe 6 noiembrie, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.335 de persoane, cu o marjă de eroare este de plus/minus 2,7%.
„Este un mit că, în turul 2, cel ce a pierdut poate să-şi ia în spate voturile şi să le predea altcuiva. Aşa ceva nu se întâmplă”, argumentează sociologul Vasile Dâncu.
Veţi vota candidatul recomandat?
Votanţii lui Călin Popescu-Tăriceanu:
Da - 51,6%
Nu - 32,3%
Nu ştiu - 16,1%
Votanţii lui Teodor Meleşcanu:
Nu - 100%
Votanţii lui Corneliu Vadim Tudor:
Da - 26,1%
Nu - 69,6%
Nu ştiu - 4,3%
Votanţii lui Dan Diaconescu:
Da - 11,1%
Nu - 88,9%