Xi Jinping, vizită fulger în Europa: Merge în Franţa, Serbia şi Ungaria. Care sunt mizele haltelor președintelui Chinei
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, este aşteptat săptămâna viitoare în Europa pentru prima dată în ultimii cinci ani (exceptând vizita de anul trecut pe care i-a făcut-o lui Vladimir Putin la Moscova). La Paris stă încearcă să aducă și Franța pe calea mai prietenoasă a Germaniei. Vrea să apropie printr-o linie de tran între Budapesta și Belgrad cele două țări europene care sunt pro-Rusia. Serbia speră ca un acord de liber-schimb, semnat în octombrie cu China, să intre în vigoare la 1 iulie.
În condiţiile în care firmele chinezești au probleme în SUA, Uniunea Europeană ar putea căpăta influenţă asupra Beijingului. Dar cei 27 de membri ai blocului nu sunt aliniaţi în mod clar, ceea ce poater fi greu de administrat în relațiile UE cu China.
Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că vizita lui Xi va "injecta stabilitate în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi Europa şi va aduce noi contribuţii la pace şi stabilitate în lume".
Așadar, una dintre țările vizitate este Franța, care face parte din blocul care preferă acțiuni de contracarare a protecționismului economic chinez. Pe surse, premierul Franței, Emanuel Macron l-ar încuraja pe cancelarul german Olaf Scholz să i se alăture lui şi preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru discuţii în patru cu Xi Jinping în Paris, în încercarea de a arăta că UE este un monolit.
În prezent e deschis un decalaj între poziţia germană privind China, pe de o parte, şi poziţia francezilor şi a Comisiei Europene, pe de altă parte. Există o mai mare disponibilitate la Paris şi la Bruxelles de a se împotrivi Beijingului pe frontul comercial decât la Berlin.
Preşedintele francez Emmanuel Macron urmăreşte o poziţie mai agresivă a UE în privinţa subvenţiilor şi a avertizat că blocul riscă să rămână în urmă, dacă nu permite derogări de la propriile reguli de concurenţă în faţa "subvenţiilor excesive" din China şi SUA. "Reglementăm prea mult, nu investim suficient, nu protejăm suficient", a declarat Macron pentru The Economist într-un interviu publicat joi.
De cealaltă parte, cancelarul german Olaf Scholz a mersîn aprilie în China pentru a cere președintelui chinez un acces mai bun pe piaţa chineză pentru firmele germane. Unii oficiali guvernamentali francezi sunt îngrijoraţi că Berlinul va încerca să submineze ancheta privind vehiculele electrice, care a vizat producătorii auto chinezi BYD, Geely şi SAIC. China este o piaţă cheie pentru economia germană bazată pe exporturi şi pentru constructorii săi auto, precum BMW şi Mercedez-Benz.
Companiile şi guvernele europene se plâng de mult timp de accesul restricţionat la piaţa chineză şi de concurenţa neloială. Un studiu al Institutului Kiel din Germania a estimat că subvenţiile acordate de China firmelor sale sunt de trei până la nouă ori mai mari decât cele acordate de alte economii majore.
De ce merge Xi în Ungaria și Serbia
Vizita președintelui chinez mai are un punct cheie - preocupările europene legate de sprijinul chinez pentru economia de război a Rusiei, după doi ani de război în Ucraina.
Un consilier al lui Macron a declarat că liderul francez se va alătura apelurilor venite de la Washington, Bruxelles, Berlin şi din alte părţi pentru ca China să oprească exporturile către Rusia de tehnologii "cu dublă utilizare" şi alte tehnologii care susţin efortul de război al Rusiei.
În Serbia şi Ungaria, orice comentariu public al lui Xi cu privire la Rusia se va confrunta cu o examinare atentă, scrie Reuters. Xi urmează să îl primească pe preşedintele rus Vladimir Putin în China luna aceasta.
Observatorii spun că alegerea de către Xi a Serbiei şi Ungariei a fost concepută pentru a apropia două ţări europene care sunt pro-Rusia şi sunt mari beneficiare ale investiţiilor chineze, inclusiv printr-un ajutor financiar pentru un proiect feroviar întârziat care ar trebui să lege Budapesta de Belgrad.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că este onorat de vizita lui Xi şi că se aşteaptă ca un acord de liber-schimb între cele două ţări, semnat în octombrie anul trecut, să intre în vigoare la 1 iulie.
Analiştii chinezi spun că Xi ar putea folosi escala sa la Belgrad, care coincide cu cea de-a 20-a aniversare a bombardării de către NATO a ambasadei chineze din această ţară, pentru a pune în valoare agenda anti-NATO a Chinei. Ungaria, la rândul ei, are un istoric de a bloca declaraţiile UE care criticau China în ceea ce priveşte drepturile omului. Shen Dingli, cercetător în domeniul relaţiilor internaţionale cu sediul la Shanghai, este de părere că acţiunile de sensibilizare a Serbiei şi Ungariei fac parte din eforturile Chinei de a adânci diviziunile în cadrul Occidentului.
