România are nevoie de 7 ani pentru aducerea deficitului bugetar în limitele Tratatului de la Maasticht
România ar putea avea nevoie de şapte ani pentru a reduce deficitul bugetar până la ţinta prevăzută în regulile Uniunii Europene, prin Tratatul de la Maastricht, în condiţiile în care guvernul de la Bucureşti se confruntă cu rezistenţa opiniei publice la măsurile de disciplină fiscală într-un an electoral, transmite Bloomberg.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a apreciat că un regim de reduceri bugetare anuale echivalente cu 0,5% din PIB, conform noilor reguli fiscale ale UE, reprezintă o provocare "foarte dificilă". Cel mai probabil România va avea nevoie de cei şapte ani prevăzuţi de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB prognozat pentru acest an, un ritm mai lent decât se preconiza iniţial.
"Pur şi simplu nu ştiu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în ţara noastră", a spus Marcel Boloş într-un interviu pentru Bloomberg.
Tratatul privind Uniunea Europeană, numit și Tratatul de la Maastricht, a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, reprezentând până atunci cea mai profundă schimbare a tratatelor de la înființarea Comunității Europene. Acest tratat a pus bazele Uniunii Europene. El prevede că o țară UE ar trebui să aibă un deficit bugetar de maximum 3%.
Guvernul actual a aprobat două majorări de pensii pentru acest an precum şi salarii mai mari pentru profesori şi este posibil să se confrunte cu presiuni vizând majorarea salariilor şi din partea personalului de sănătate şi poliţie, ceea ce ar însemna noi cheltuieli. Cu toate acestea, Marcel Boloş afirmă că veniturile din taxe vor fi majorate în acest an graţie măsurilor de combatere a fraudelor fiscale şi îmbunătăţirii colectării veniturilor prin implementarea tehnologiei digitale.
Chiar şi acest orizont bugetar de şapte ani depinde dacă agenţiile de rating vor considera cheltuielile electorale drept sustenabile şi vor amâna posibile retrogradări. Deşi UE a introdus o anumită flexibilitate când vine vorba de regulile fiscale, agenţiile de rating ar putea să nu fie la fel de indulgente dacă planurile de cheltuieli vor fi anunţate fără o imagine clară cu privire la venituri, a subliniat Boloş.
România, care este vizată de o procedură de deficit excesiv încă înainte de pandemie, are cel mai mic rating din categoria "investment grade" (recomandat pentru investiţii - n.r.) cu perspectivă stabilă din partea tuturor celor trei mai agenţii de rating. Fitch Ratings are programată o revizuire a ratingului România chiar săptămâna viitoare.
"Am vorbit cu agenţiile de rating care ne-au avertizat cu privire la majorările de cheltuieli publice în contextul mai larg al unui an electoral. Le-am îndemnat să ia în calcul punctele tari ale României în comparaţie cu ţările care beneficiază de un rating similar, precum nivelul ridicat al investiţiilor şi datoria publică scăzută", a precizat ministrul Finanţelor.
Anul trecut, România nu a reuşit să ţină sub control deficitul public, care a ajuns la 5,7% din PIB faţă de ţinta iniţială de 4,4% din PIB, în pofida faptului că guvernul de la Bucureşti a aprobat mai multe pachete de reduceri de cheltuieli. Asta în condiţiile în care veniturile din taxe ale României, care reprezintă 27% din PIB, se numără printre cele mai mici din UE, mai scrie Bloomberg.
România a obţinut o mai mare flexibilitate fiscală din partea UE, din cauza nevoilor de majorare a cheltuielilor cu apărarea, asistenţa refugiaţilor, sprijinul fermierilor şi rutele de export de cereale care au legătură cu invazia rusească.
