Noi condiții pentru țările UE în următorul Cadru Financiar Multianual: vor trebui să implementeze reforme cheie pentru a obține fonduri
Oficialii Comisiei Europene, responsabili cu bugetul UE, au schițat, într-un document informal obținut de Politico, noile condiții pe care membrii vor trebui să le îndeplinească pentru a obține finanțarea din următorul Cadru Financiar Multianual. Pentru perioada 2028 - 2034, Bruxelles va impune condiții mult mai stricte decât în cazul bugetelor anterioare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își propune să exercite presiuni asupra țărilor membre UE: vor trebui să implementeze reforme economice cheie dacă vor să acceseze bani din fondul de 1.200 de miliarde de euro al UE.
Aproximativ 530 de programe actuale pentru fiecare țară UE vor fi reunite într-un singur fond, care va determina cheltuielile în diverse sectoare, de la subvenții agricole la locuințe sociale, conform textului. Documentul precizează că țările vor trebui să abordeze problema diferențelor de gen pentru a primi bani pentru locuințe sociale sau să promoveze agricultura ecologică pentru a accesa finanțare agricolă.
Cu o economie slabă și un război la graniță, Executivul UE se confruntă cu o presiune imensă de a redistribui fondurile, din sectoare tradiționale precum agricultura, în apărare și sprijinirea industriei.
Documentul Comisiei mai arată că aderarea Ucrainei la UE și rambursarea treptată a peste 300 de miliarde de euro din datoriile post-pandemie ar putea ridica viitorul buget.
Țările UE vor trebui să aprobe în unanimitate noul Cadru Financiar Multianual înainte de sfârșitul anului 2027.
Brainstorming pe buget
Oficialii Comisiei responsabili de buget explorează diferite opțiuni în pregătirea propunerii oficiale de anul viitor.
Von der Leyen a stabilit direcția prin numirea noului comisar pentru buget al UE, Piotr Serafin, respectiv de a dezvolta „un plan pentru fiecare țară care să lege reformele cheie de investiții”.
Cea mai mare schimbare față de regulile actuale este că țările vor primi bani doar dacă realizează reformele propuse de Bruxelles.
„Te-ai aștepta ca acest [document intern] să vină de la un think tank, nu de la Comisia Europeană”, a spus un oficial UE sub anonimat.
Noi priorități
Există temeri persistente că reforma bugetară a Comisiei reprezintă un paravan pentru a reduce programele existente și pentru a redirecționa fondurile către noi priorități, precum apărarea și consolidarea industriei.
Al doilea pilon al bugetului pe termen lung implică fuzionarea mai multor fonduri destinate cercetării, apărării și inovației într-un singur „Fond European de Competitivitate.”
Prin schimbarea radicală a condițiilor, Comisia dorește să abordeze „dependențele strategice” de țările străine și să impulsioneze redresarea industrială pan-europeană promovată de fostul prim-ministru italian Mario Draghi în raportul său recent.
Pilonii trei și patru se concentrează pe extindere, finanțarea pentru țările din afara UE și costurile de personal, dar există puține detalii despre ce ar putea să se schimbe în viitorul apropiat.
În ansamblu, acest model marchează o schimbare dramatică față de practica actuală a UE de a finanța regiunile locale sau guvernele naționale, cu puține condiții.
Documentul mai prevede un grup ad-hoc de conducere care va gestiona procesul bugetar. Acesta va fi format din von der Leyen, departamentul de buget și Secretariatul General, care operează sub autoritatea directă a președintei. Vicepreședinții și alte departamente pot fi implicați doar ca „invitați.”
