Israelul dublează cheltuielile de apărare pe fondul războiului din Gaza. MF: demobilizarea rezerviștilor va stimula economia
Israelul vrea să își mărească datoria suverană la aproximativ 60 de miliarde de dolari în acest an, să înghețe angajările guvernamentale și să majoreze taxele, deoarece are nevoie de fonduri pentru a putea continua intervenția militară în Gaza. Oficialii israelieni au decis dublarea cheltuielilor de apărare, dar nu au luat în calcul impactul economic pe care îl are această decizie asupra societății. Ministerul Finanțelor din Israel a ținut să contrazică strategia oficialilor: doar demobilizarea rezerviștilor va stimula cu adevăarat economia.
Războiul din Gaza, dintre Israel și Hamas, intră într-o nouă fază, la mai bine de patru luni de la începerea conflictului. Autoritățile vor să dubleze bugetul de apărare al țării pentru a susține efortul militarilor israelieni de a securiza zona.
Israelul a simțit imediat efectele dezastruoase ale intervenției militare:
- guvernul a mobilizat un număr record de 300.000 de rezerviști,
- zeci de mii de persoane au fost strămutate în nordul și sudul țării,
- cheltuielile consumatorilor au scăzut
- aproximativ 150.000 de lucrători palestinieni au fost împiedicați să intre în Israel din Cisiordania.
În acest context, impactul asupra finanțelor statului a fost unul negativ. În ultimul trimestru al anului 2023, economia s-a contractat cu aproape 20%, raportat la aceeași perioadă din anul precedent.
Cu toate acestea, singura soluție viabilă pentru a contracara deficitul bugetar rămâne demobilizarea rezerviștilor, potrivit Ministerului israelian de Finanțe, relatează Financial Times.
„Bazele economice sunt acolo. Dacă te uiți la sectorul high-tech, este acolo. Dacă te uiți la investiția în infrastructură, este acolo. Dacă te uiți la consumul privat, este acolo. Restabilirea sănătății economiei Israelului ține de cât de repede sunt demobilizați rezerviștii. Doar o cincime din cei aproximativ 300.000 chemați mai sunt angajați în lupte”, a declarat Yali Rothenberg, economist în cadrul Ministerului israelian de Finanțe.
Pe măsură ce conflictul se va detensiona, numărul militarilor rezerviști va scădea cu 30.000-40.000 până la sfârșitul lunii martie, estimează Rothenberg.
Planurile guvernului nu coincid cu viziunea economiștilor
Demobilizarea programată nu va însemna aducerea la vatră a tuturor rezerviștilor. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu își propune în viitor să mențină o prezența militară constantă în Fâșia Gaza, pentru a preveni atacurile islamiștilor. Ofensiva israeliană a ucis peste 29.000 de oameni, a devastat zone uriașe ale fâșiei și a forțat peste 85% din cei 2.3 milioane de locuitori să-și părăsească casele, potrivit oficialilor palestinieni.
Ciocnirile aproape zilnice la granița cu Libanul, dintre mișcarea militantă Hezbollah și trupele israeliene ar putea escalada într-un nou conflict, astfel Netanyahu justifică necesitatea menținerii unui contingent important de militari și implicit, finanțarea operațiunilor de apărare din bugetul de stat.
Guvernul vrea să majoreze cheltuielile pentru apărare în acest an cu 55 de miliarde de șekeli (15 miliarde de dolari), o creștere cu 85% față de bugetul alocat armatei înainte de război.
Proiectul de buget pentru 2024 alocat apărării va fi revizuit de comisiile din Knesset și este de așteptat să fie adoptat luna viitoare.
Nu sunt singurele modificări însă. Taxele vor crește, angajările la stat vor fi blocate, iar creșterile salariale ale angajaților vor fi înghețate. Guvernul israelian prognozează un deficit bugetar de 6.6% din produsul intern brut în acest an. Agenția Moody's a decis să retrogradeze pentru prima dată în istorie ratingul de țară al Israelului, pe fondul nesiguranței provocate de campania sa militară în Gaza.
