Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 21,3% în primele şapte luni, potrivit Consiliului Investitorilor Străini (FIC)
Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 21,3%, în primele şapte luni ale anului, raportat la anul-record 2022, când valoarea acestora a fost de zece miliarde de euro.
Potrivit unui comunicat recent al Băncii Naționale a României, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat, în primele şapte luni ale acestui an, 3,121 miliarde euro. Se remarcă o scădere cu 21,33% faţă de cele 3,967 miliarde euro înregistrate în perioada similară a anului trecut.
„România s-a demonstrat rezilientă în faţa provocării de natură economică. Deja, cifra de 7,5% pare să fie optimistă în contextul actual. Vedem o încetinire după un an-record 2022, în care am atras aproximativ zece miliarde de dolari în România investiţii străine directe. Sinteza investiţiilor străine directe şi stocul existent al acestora arată, la acest moment, o scădere cu 21,3%, în primele şapte luni de zile, la 3,12 miliarde de euro. Această scădere este raportată la un an 2022, în care investiţiile străine directe au totalizat zece miliarde de euro. Stocul la acest moment este undeva la 118 miliarde, dar este extrem de diversificat, cu o contribuţie foarte mare în industria manufacturieră şi cu trei ţări pe podium – Olanda, Germania şi Austria”, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel, potrivit Agerpres.
România are avantaje privind atragerea investițiilor străine, care țin de forța de muncă, prețul scăzut al terenurilor față de țările din regiune Polonia și Ungaria, și de un potențial mai mare de dezvoltare pe orizontală a unor afaceri. „Marele nostru avantaj este că ai loc unde să construiești în România, de la zero, mai ieftin decât în alte țări din regiune”, spunea recent economistul Adrian Negrescu a pentru DigiEconomic. România ar putea menține trendul ascendent privind atragerea investițiilor străine, însă climatul fiscal imprevizibil descurajează investitorii.
De asemenea, Anghel mai arată că doar o treime dintre companiile active în România au planificat majorări de investiţii, în următorul an, cel mai redus nivel din ultimii patru ani.
„Doar 36% dintre investitori au planificate majorări de investiţii pentru următoarele 12 luni. Este cel mai scăzut nivel înregistrat din anul 2020 până în prezent. De asemenea, 43% dintre companii vor menţine investiţiile la fel ca în anul precedent, iar 22% le vor reduce (…) Vedem şi o parte pozitivă. Majoritatea respondenţilor (65%) se aşteaptă ca veniturile din afaceri din România pentru anul viitor să crească faţă de anul precedent, iar 66% dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere pe piaţa internă, în timp ce pe piaţa de export 50% se aşteaptă la o creştere şi 44% la stagnare.
Dacă ne referim la cauzele care determină investitorii să fie reticenţi, aşa cum am spus, cadrul macroeconomic şi politicile fiscal-bugetare, aş insista pe acest pact fiscal, un lucru care vine cu la pachet cu foarte multe modificări fiscale. România, care a intrat în procedura deficit excesiv în 2019, beneficiază de un regim mai preferenţial, aş putea spune. Pentru că au intrat şi alte ţări în cursa deficitului excesiv şi atunci România beneficiază oarecum de clemenţă în acest plan fiscal, care se va împărţi pe 7 ani de zile, în aşa fel încât la final să avem un buget un deficit de doar 3%. Noi vom pleca pentru acest an de la aproximativ 8%. În anul 2025, aproximativ 23 de miliarde de lei trebuie adus suplimentar la bugetul de stat din venituri fiscale”, a precizat Daniel Anghel.
