Iarna 2024: România are rezerve energetice cât niciodată în istorie
România are depozitele pline la 104% din capacitate, are un nivel de umplere a lacurilor de 73,5% , 950.000 de tone de cărbune în depozite și 52.000 de tone de păcură, potrivit informării făcute de Ministerul Energiei în 31 octombrie, când începe oficial sezonul rece pentru sistemul energetic național.
Faptul că depozitele sunt încărcate la 104% poate părea paradoxal, dar este vorba de o tehnicalitate din domeniul stocării. După cum spune Ion Sterian, directorul Transgaz, capacitatea fermă a depozitelor românești este de 3,17 miliarde de metri cubi. “Dar se mai poate duce pe rezervă de capacitate, care nu e fermă, încă 150-170 milioane metri cubi, ceea ce face să avem circa 3,3 miliarde de metri cubi stocați pentru iarnă”, a spus Sterian.
Niciodată în istoria României depozitele nu au avut stocate atâtea gaze, iar acest lucru se pune pe baza temerilor din toată UE, nu doar țara noastră, că Rusia nu va mai trimite deloc gaze către Europa în această iarnă, din pricina problemelor create de războiul din Ucraina. La începutul acestui an, Comisia Europeană a cerut țărilor membre să aibă depoitele de gaze pline la cel puțin 90%, la 31 ocotombrie, în perspectiva iernii, și toată lumea s-a conformat.
Rămânând în domeniul gazelor, trebuie precizat că, pe lângă extracția din depozite, care poate merge până la 25 – 27 milioane de metri cubi zilnic, România mai beneficiază și de producție curentă – circa 24 de milioane de metri cubi zilnic, din sursele Romgaz, Petrom și BSOG (în Marea Neagră), dar poate și importa până la 16 milioane de metri cubi zilnic din Bulgaria.
În total, în caz de frig extrem, ne putem baza pe 65- 66 de milioane de metri cubi zilnic, care să alimenteze gospodăriile, pentru centrala termică indivuală și aragaz, dar și termocentralele pe gaze și consumul industrial. Ar fi o situație-limită, potrivit estimărilor Energiei, care spune că, la o temperatură de -20 de grade Celsius, consumul total de gaze al țării ar fi de 70 milioane mc/zi. În prezent, acesta nu depășește 37 de milioane metri cubi. Cel mai probabil însă, ministerul se bazează pe date mai vechi, pentru că acest consum nu s-a mai întâlnit de peste un deceniu și nu numai pentru că iernile au fost în general blânde, ci pentru că, în urmă cu 10 ani, încă funcționau marii consumatori industriali de gaze, cum ar fi combinatele de îngrășăminte, acum, aproape toate, închise.
Mai mult, un asemenea consum se înregistrează dacă temperaturile rămân la -20 de grade Celsius o perioadă lungă de timp, o săptămână sau mai mult, un scenariu nu imposibil, dar improbabil. În plus, legea spune că, dacă populația și instituțiile critice au alimentarea cu gaze periclitată, se pot deconecta de la consumul de gaze unele întreprinderi industriale.
Ar mai fi de precizat aici că importurile de gaz din Bulgaria sunt, de fapt, via Bulgaria, pentru că vecinii nu dispun de surse semnificativ de gaz. Pe aici însă se întretaie rutele gazului, fie că este el vorba de gaz rusesc, care ajunge în Turcia, prin TurkStream, apoi este distribuit în Europa Sudică, fie gaz din Caspica, cu precădere azer, care vine spre Europa prin Bulgaria. Și mai poate veni pe la vecini gaz natural lichefiat, descărcat d epe metaniere în terminalele de la Mediterana, regazeificat și trimis pe conducte până la noi și chiar mai departe, către Ungaria.
În ce privește electricitatea, mixul energetic al României este compus din sursele apă, nuclear, cărbune și gaz, în termocentrale, și resursele regenerabile precum eolianul și fotovoltaicul. Este un mix relativ echilibrat, în care, ca pondere, termocentralele pe cărbune și gaze sunt cele mai importante. Pe hârtie, sunt peste 10.000 de MW instalați în aceste capacități. În realitate însă, merg constant circa 2.500 MW, 1.000 în cărbune, 1.500 în gaz, pentru că, în special la termo pe cărbune, capacitățile nu prea funcționează, fiin ineficiente din pricina ecotaxelor care le face energia produsă necompetitivă în piață, fiind foarte scumpă în comparație cu cea produsă din alte surse.
Sursa nucleară merge în bandă, la o medie de 1.400 MW, hidrocentralele livrează acum până în 2.000 de MWh, dar, în iarnă, pot urca și mai mult, bazându-se pe apa din lacuri. Cum lacurile sunt pe trei sferturi pline, această sursă poate ajuta Sistemul Energetic Național să depășească majoritatea sincopelor. Iar când vorbim de sincope, în primul rând ne referim la temperaturi extrem de scăzute care să genereze consumuri energetice mari.
Ministerul Energiei estimează consumuri de 9.000 de MW, la temperaturi de -20 de grade Celsius. Ca și în cazul gazului, estimările presupun că, la fel ca în urmă cu ani, dinainte de criza prețurilor din energie începută în 2022, marea industrie energointensivă încă funcționa. Acum însă, Liberty Galați merge cu un furnal, Alro Slatina nu este nici ea la capacitate, industria chiimică aproape că nu mai există. Doar consumul rezidențial nu poate ridica consumul la aceste niveluri. Spre exemplu, acum, consumurile zilnice nu trec de 6.500 MW. Dar chiar și în scenariul că vom ajunge la un consum de 9.000 de MW, nu ar trebui să existe pericolul de pene în energie. Avem o capacitate mare în eolian, peste 3.000 de MW, care, când vântul bate, poate livra 1.500 – 2.000 – chiar 2.500 MWh în SEN. Avem și 1.000 MW în fotovoltaic, În fapt, sursele regenerabile sunt cele ce ne fac exportator net de energie. Când bate vântul, se produce multă energie din această sursă, care este competitivă la export, fiind ieftină. Se livrează și intern, nu numai la export, depinde de unde găsesc producătorii clienți. Problema acestei surse este impredictibilitatea ei. Darl la nevoie, Dispecerul Energetic Național poate decide pornirea de urgență a unor grupuri pe cărbune sau pe păcură, doar pentru a depăși un vârf de consum, cum ar fi acela cu temperaturi pe termen lung de -20 grade Celsius.
România are însă la dispoziție și varianta importurilor. Suntem conectați cu toți vecinii și avem schimburi fizice cu toți. Capacitatea totală a liniilor de înaltă tensiune poate fi de până la 3.000 de MWh.
În fine, dacă se întrunesc toți factorii negativi odată, consum mare, vânt deloc, nor care blochează producția în fotovoltaic, vecini care nu-și permit nici ei să ne livreze curent, atunci, ca și la gaze, anumite capacități industriale pot ieși din funcțiune, la ordinul DEN, ca alimentarea populației, școlilor, spitalelor și altor instituții publice să nu fie periclitată.
