Creșterea economică a Franței este pusă în pericol de măsurile de austeritate propuse de noul Guvern. Ce spun economiștii
După 50 de ani de dificultăți privind echilibrarea bugetului, Franța își propune să-și reducă deficitul anul viitor cu măsuri de creștere a taxelor și reduceri de cheltuieli în valoare de 60 de miliarde de euro.
Însă măsurile de austeritate pun în pericol creșterea economică, avertizează analiștii și mediul de afaceri, într-un climat economic care poate fi la fel de fragil precum guvernul țării, scrie Financial Times. Noul premier conservator Michel Barnier a dezvăluit luna aceasta un pachet fiscal care își propune să reducă deficitul de la 6,1% din acest an la 5% până la sfârșitul anului 2025.
Barnier crede că propunerile sale nu doar că vor pune Franța pe drumul cel bun, către reducerea deficitului sub limita de 3% a Uniunii Europene până în 2029, dar vor permite și o creștere economică de 1,1% în 2025 — un nivel similar cu ceea ce guvernul anticipează pentru acest an.
Deși recunosc că reducerile de cheltuieli vor fi considerabile, miniștrii afirmă că majorările de taxe pentru marile companii și cei bogați vor fi „țintite și temporare”, protejând locurile de muncă și creșterea economică.
„În situația actuală, urgentă, nu avem de ales decât să reducem cheltuielile publice și deficitul”, a spus Barnier, care a avertizat, de asemenea, că Franța s-ar putea confrunta cu o criză financiară dacă problemele nu sunt abordate.
Estimarea impactului noilor măsuri asupra economiei este dificilă, având în vedere că Barnier nu are o majoritate parlamentară și riscă să se confrunte cu un vot de neîncredere, astfel încât va trebui să facă compromisuri cu parlamentarii.
Cu toate acestea, mulți economiști cred că impactul austerității fiscale, care echivalează cu până la 2% din PIB, va fi aproape sigur mai sumbru decât se așteaptă Guvernul.
Chiar înainte de a lua în considerare impactul noilor măsuri, se estimează că Franța va fi una dintre cele mai slabe economii dintre țările dezvoltate. Unii economiști prezic chiar că creșterea Produsului Intern Brut ar putea scădea până la 0,5% anul viitor.
„Această perioadă va fi dificilă pentru toți: nu doar pentru companii și cei bogați, ale căror taxe vor crește, dar și pentru gospodării și autorități locale”, a spus Bruno Cavalier, economist-șef la banca Oddo. „Toată lumea va simți o oarecare durere.”
OFCE, un grup de cercetare cu sediul la Paris, preconizează că PIB-ul va crește cu 0,8%, politica fiscală strictă estompând efectele pozitive ale scăderii prețurilor la energie și ale reducerii ratei dobânzilor a Băncii Centrale Europene.
François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței, a declarat recent la radio France Inter că impactul va fi gestionabil, catalogând prognoza OFCE „puțin pesimistă”, având în vedere alte „elemente favorabile”, precum nivelul ridicat al economiilor, pot atenua consumul.
O economie deja fragilă
Alți economiști avertizează că cererea este deja fragilă, deoarece gospodăriile încă preferă să economisească în loc să cheltuie, chiar dacă salariile lor încep să țină pasul cu inflația.
„Fără cheltuieli guvernamentale, consumul ar fi scăzut deja de anul trecut”, a spus Gilles Moëc, economist șef la compania de asigurări Axa, care crede că majorarea PIB-ului ar putea fi de doar 0,6% în 2025.
Ratele mai mari ale dobânzilor au deja efecte negative, în ciuda reducerilor recente ale BCE. Falimentele sunt la cel mai înalt nivel din ultimii ani, pe măsură ce sprijinul din programele de ajutor Covid-19 se diminuează.
Bugetul propus ar putea afecta și locurile de muncă
Subvențiile generoase de până la 6.000 de euro pe an acordate companiilor care angajează ucenici — subvenții care au ajutat un milion de persoane să intre pe piața muncii din Franța — urmează să fie reduse. Alte scutiri sau reduceri de taxe oferite angajatorilor pentru a-i încuraja să contracteze muncitori necalificați vor fi, de asemenea, diminuate.
Situația va face, aproape sigur, ca obiectivul președintelui Emmanuel Macron de a atinge o rată a șomajului de 5% să fie de neatins; ba chiar va crește rata șomajului de la nivelul actual de 7,3%.
Provocările se adâncesc
Bugetul arată că epoca reformelor favorabile afacerilor, promovate de Macron, este acum în plan secund, pe măsură ce gestionarea finanțelor publice devine o prioritate atât pentru Bruxelles, cât și pentru investitori.
Guvernul Barnier a propus noi taxe în valoare de 15,6 miliarde de euro pentru marile companii și cei bogați, cu promisiunea că majorările vor dura doar doi ani, însă puțini cred acest lucru.
Moëc a declarat că guvernul nu avea prea multe opțiuni pe termen scurt decât să vizeze persoanele bogate și companiile care ar putea „suporta” aceste măsuri.
Pe termen lung, Franța va avea dificultăți în a utiliza metoda obișnuită de a acoperi deficitul prin impozitare, deoarece povara fiscală a țării reprezintă deja o pondere mai mare din PIB decât în orice altă țară din OCDE.
Deși Guvernul susține că pachetul fiscal este format din două treimi reduceri de cheltuieli și o treime creșteri de taxe, instituția independentă de supraveghere bugetară, Haut Conseil des Finances Publiques, contestă metodologia acestora.
Calculele lui Barnier nu folosesc o bază de cheltuieli din 2023, ci un scenariu ipotetic al cheltuielilor care ar fi fost în 2025 dacă nu s-ar fi făcut nimic, iar economiștii sunt de acord. „Metoda neobișnuită pe care Guvernul a folosit-o face să pară că se face mai mult decât se face de fapt și că pachetul include mai multe reduceri de cheltuieli decât taxe”, a spus Silvia Ardagna, analist la Barclays.
Percepția că Barnier a „jonglat” cu datele și faptul că Franța nu și-a echilibrat bugetul din 1974 subliniază amploarea provocărilor cu care se confruntă a doua cea mai mare economie din Zona Euro.
Guvernul minoritar are puțin capital politic pentru a implementa politicile nepopulare de care Franța are nevoie pentru a aborda problemele sale persistente.
Prima dintre aceste politici ar fi reducerea cheltuielilor masive pentru pensii, care reprezintă 14% din PIB anual — o problemă politică sensibilă având în vedere puterea de vot a persoanelor în vârstă. Serviciile publice, de la sănătate la educație, au primit, de asemenea, sute de miliarde în plus din 2017, fără a oferi întotdeauna rezultate mai bune.
„Ei fac ceea ce este posibil din punct de vedere politic... dar este doar o soluție temporară”, a spus Andrew Kenningham de la firma de consultanță Capital Economics.
