Comisia Europeană atrage atenția României: sunteți deficitari în privința legilor justiției
Comisia Europeană a publicat cel de-al cincilea raport anual privind legile justiției, în care analizează obiectiv situația și evoluțiile din statele membre. De la prima sa publicare în 2020, raportul a devenit un adevărat motor al reformelor. Anul trecut, două treimi din recomandările emise au fost abordate, integral sau parțial. România mai are de pus la punct anumite aspecte. Strategia anticorupție adoptată de București este insuficientă în consolidarea statului de drept.
Strategia anticorupţie pentru 2021-2025 adoptată de autoritățile române are un impact pozitiv asupra reducerii fenomenului. Totuşi, răspunsul legislativ întârziat a continuat să aibă drept rezultat închiderea multor cazuri de corupţie şi anularea condamnărilor.
''Au fost luate măsuri suplimentare cu privire la sistemul de investigare şi punere sub acuzare în cazul infracţiunilor de corupţie din sistemul judiciar. O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost prezentată Ministerului Justiţiei, dar ea nu acoperă în totalitate problema. Agenţia Naţională de Integritate a continuat să lucreze eficient cu privire la conflictele de interese, declaraţiile de avere şi avertizorii de integritate'', indică raportul Comisiei Europene.
Achiziţiile publice rămân un domeniu cu grad de corupţie ridicat. Promovarea politicului în media, fără transparență și constrângerea terților, poate avea consecințe serioase asupra credibilității statului de drept din România.
''În pofida unui cadru juridic solid şi a aplicării de penalităţi, unele partide politice şi-au sporit finanţările către media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informaţie încă nu s-a îmbunătăţit. Ameninţările şi cazurile de hărţuire contra jurnaliştilor rămân o problemă şi presiunea comercială asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor'', precizează raportul.
Recomandările Comisiei au fost parțial sau deloc abordate de România
În privința aplicării recomandărilor, România a rămas cu restanțe din raportul de anul trecut. Bucureștiul trebuie să încheie procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei şi să-şi accelereze eforturile pentru a asigura consultări publice efective înainte de adoptarea legislaţiei. De asemenea, deşi s-au înregistrat unele progrese în acest domeniu, executivul UE recomandă ţării noastre să asigure la standarde europene ocuparea locurilor vacante din sistemul judiciar.
O altă recomandare importantă care trebuie îndeplinită ține de investigarea eficientă şi punerea sub acuzare penală a infracţiunilor din sistemul juridic. Executivul comunitar recunoaşte că România a înregistrat unele progrese în această privinţă.
României trebuie să introducă reguli clare pentru a defini activitate de lobby, mai ales când aceasta este utilizată de membrii parlamentului. Totodată, sporirea independenţei editoriale a serviciilor publice de presă este necesară. La acest capitol, ţara noastră nu a înregistrat niciun progres faţă de precedentul raport din 2023.
