CE: Inflaţia în UE va scădea rapid, dar economia va creşte lent. România, afectată de majorarea salariilor și a pensiilor
Noua prognoză a Comisiei Europene privind economia UE, actualizată la 15 februarie 2024, indică rate de creștere mai scăzute decât se anticipase în 2023. Inflația va accelera, de asemenea, tendința descendentă actuală.
În 2024, se preconizează că această creștere va atinge 0,9% (de la 1,3%) în UE și 0,8% (de la 1,2%) în zona euro. Între timp, inflația în UE ar urma să scadă de la 6,3% în 2023 la 3% în 2024 și apoi la 2,5% în 2025.
În 2023, creșterea a fost frânată de o serie de factori, deoarece gospodăriile și-au limitat cheltuielile, iar ratele dobânzilor erau ridicate. Totuși, anul acesta se preconizează că activitatea economică din UE se va accelera din nou, treptat. Pe măsură ce inflația continuă să scadă, salariile reale vor crește.
Prin urmare, în tandem cu o piață a muncii în revenire, se așteaptă ca majoritatea consumatorilor să cheltuiască mai mult. Pe de altă parte, schimburile comerciale cu partenerii străini ar trebui să se normalizeze, după o performanță foarte slabă de anul trecut.
Inflația din 2023 a scăzut mai repede decât se preconizase, în mare parte determinată de scăderea prețurilor la energie. Cu toate acestea, măsurile de sprijin la plata facturilor la energie se vor încheia în curând în toate statele membre. Tensiunile geopolitice actuale, în special în Orientul Mijlociu, pot crea, de asemenea, perturbări comerciale.
Aceste două elemente ar putea contribui în continuare la „alimentarea” prețurilor. Totuși, în general, inflația va continua să scadă, menținând sub control majorarea prețurilor la alimente.
Prognoze pentru România
Comisia Europeană publică patru previziuni economice pe parcursul unui an, care acoperă datele privind PIB-ul și inflația pentru toate statele membre, UE și zona euro.
Iată datele sintetice despre România, potrivit prognozelor Comisiei Europene:
|
Indicatori |
2023 |
2024 |
2025 |
|
PIB, creștere (% față de anul precedent) |
1,8 |
2,9 |
3,2 |
|
Inflație (% față de anul precedent) |
9,7 |
5,8 |
3,6 |
Creșterea economică a scăzut la 1,8% în 2023, după o revizuire descendentă de 0,4 puncte procentuale față de prognoza de toamnă. Inflația ridicată și creșterea anemică a creditului privat au limitat cererea internă în 2023, iar cererea externă a fost slabă. O creștere puternică a formării brute de capital fix, stimulată de investițiile finanțate de UE în infrastructura publică, a compensat încetinirea consumului privat și scăderea stocurilor, iar contribuția negativă a exporturilor nete la creștere s-a diminuat.
O piaţă a forţei de muncă în revenire şi două majorări ale salariilor minime au atenuat decelerarea veniturilor disponibile reale. După un al treilea trimestru slab, indicatorii pe termen scurt arată că economia românească și-ar fi recăpătat vivacitatea în ultimele luni ale anului 2023, pe fondul vânzărilor cu amănuntul, al serviciilor și al dezvoltării robuste a sectorului construcțiilor.
Această creștere și ușoare îmbunătățiri ale unor indicatori de percepție a perspectivelor sunt de bun augur pentru activitatea economică în 2024. Susținut de perspectivele unei creșteri mai puternice a creditelor private și de creșterea continuă a veniturilor disponibile reale, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,9% în 2024, ceva mai puțin decât se estima în toamna anului trecut.
În timp ce consumul privat este de așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul factor care contribuie la creșterea PIB-ului și în acest an.
Politica monetară va rămâne rigidă în 2024, dar se va relaxa treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se diminuează. Se preconizează că această relaxare a condițiilor monetare și financiare, însoțită de o cerere externă mai puternică, va conduce la o creștere a PIB-ului real de 3,2% în 2025, ușor sub previziunile din toamna anului 2023.
Inflația măsurată după Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum (IAPC) a scăzut la 7% în luna decembrie a anului trecut, reducând inflația anuală la 9,7% în 2023 de la 12% în 2022. Reducerea poate fi atribuită unei încetiniri semnificative a creşterii creditului privat pe fondul condiţiilor monetare stricte şi scăderii preţurilor la energie şi alimente. La modul general, cu excepţia prețurilor la energie şi alimente, inflația a scăzut mai puţin şi a fost afectată de o creştere puternică a preţurilor la servicii şi la produsele nealimentare.
Cu excepția unei scurte pauze la începutul anului 2024, în urma unor creșteri ale impozitelor indirecte, prețurile își vor încetini tendința de creștere și mai mult pe parcursul orizontului de prognoză. Inflația anuală medie IAPC este estimată la 5,8% în 2024, respectiv la 3,6% în 2025. Totuși există riscul ca procesul dezinflaționist să încetinească, dacă salariile și pensiile vor continuă să crească rapid.
