Banca Națională a României a aprobat raportul asupra inflației. Care sunt previziunile
Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale acestui an și va înregistra o fluctuație pronunțată în primul semestru al anului viitor, peste valorile anticipate anterior, pe fondul „efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei”, arată Banca Națională a României (BNR).
Banca mai estimează că rata anuală a inflației va coborî abia la începutul anului 2026, antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura „influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare”, arată un comunicat de presă.
Rata anuală a inflației s-a redus în septembrie la 4,62%, de la 5,10% în august 2024, scădere determinată în principal de ieftinirea combustibililor și energiei, cu precădere pe fondul descreșterii cotației țițeiului. Impactul prețurilor țițeiului l‑a devansat pe cel generat de noile creșteri de prețuri înregistrate în această lună de bunurile alimentare și de produsele din tutun.
Incertitudini și riscuri
Potrivit BNR, decurg incertitudini și riscuri din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare.
„O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.”
Un alt motiv este reprezentat de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.
Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
