Aproape 70% dintre cetățenii UE suspectează prezența largă a corupției în statele membre. Consiliul European înăsprește legile
Consiliul European a anunțat poziția sa cu privire la o lege a UE care stabilește standarde minime pentru definirea și sancționarea infracțiunilor de corupție. Sunt avute în vedere măsuri și norme preventive pentru o anchetă și o urmărire penală mai eficace. Principala noutate a legii este că, pentru prima dată la nivelul UE, reunește într-un singur act normativ normele privind corupția din sectorul public și privat. Un sondaj Eurobarometru arată că 68% dintre cetățenii UE și 62% dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră că corupția este larg răspândită în țara lor.
Noua lege va înlocui două legi separate ale UE - o lege din 2003 care se ocupă de corupția din sectorul privat și o Convenție a UE din 1997 privind corupția care implică funcționari UE sau funcționari ai UE Statele membre ale UE. De asemenea, va modifica directiva din 2017 privind frauda și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE.
După ce va fi adoptată, noua directivă va alinia măsurile de combatere a corupției în sectorul privat și public. Acest lucru va face lupta împotriva corupției mai eficientă.
Definirea armonizată a infracțiunilor
Conform noii legi, toate țările UE vor fi obligate să incrimineze aceleași acte de corupție și să definească aceste acte în același mod. Următoarele infracțiuni vor fi pedepsite acum, în întreaga UE, ca infracțiune:
- mită în sectorul public și privat,
- deturnare de fonduri,
- trafic de influență,
- obstrucționarea justiției,
- îmbogățirea în urma infracțiunilor de corupție.
Sancțiuni pentru persoane fizice și societăți
Consiliul a convenit, de asemenea, că statele membre trebuie să pună în aplicare sancțiuni penale eficace, proporționale și disuasive pentru a sancționa aceste infracțiuni.
Infracțiunile vor fi pedepsite cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin doi până la patru ani, în funcție de infracțiune. Persoanele condamnate pentru infracțiuni de corupție pot suporta sancțiuni suplimentare:
- amenzi,
- îndepărtarea din funcții publice,
- interdicția deținerii unei funcții publice sau a exercitării unei funcții într-un serviciu public,
- retragerea autorizațiilor,
- excluderea de la accesul la procedurile de licitație și la fondurile publice.
Persoanele juridice riscă sancțiuni sub formă de amenzi cuprinse între cel puțin 3% și 5% din cifra lor de afaceri totală la nivel mondial sau cel puțin 24 sau 40 milioane euro, în funcție de infracțiune.
Jurisdicţie
Statele membre au competență în ceea ce privește infracțiunile săvârșite pe teritoriul lor, în cazul în care autorul infracțiunii este resortisant. În plus, statele membre pot decide să-și extindă competența la acte săvârșite în afara teritoriului lor, în cazul în care autorul infracțiunii este rezident obișnuit pe teritoriul său, dacă infracțiunea este săvârșită:
- împotriva unuia dintre resortisanții săi sau a rezidenților săi,
- în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul său,
- în beneficiul unei persoane juridice cu privire la orice activitate desfășurată în întregime sau parțial pe teritoriul său.
Măsuri preventive
Consiliul a convenit, de asemenea, că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a sensibiliza publicul cu privire la nocivitatea corupției și pentru a asigura transparența și responsabilitatea în administrațiile publice în interesul prevenirii corupției. Cele 27 de state membre trebuie, de asemenea, să se asigure că vor institui organisme care vor fi însărcinate cu prevenirea și reprimarea corupției. Aceste organisme (sau unități) trebuie să poată funcționa fără interferențe nejustificate și trebuie să dispună de un număr adecvat de personal calificat și de resurse financiare.
Pe baza acestei abordări generale Consiliul va putea începe negocierile cu Parlamentul European, pentru a conveni asupra unui text legislativ final.
