Visele UE de a deveni o superputere financiară se împiedică la Berlin
Uniunea Europeană se află într-un moment cheie al existenței sale. Blocul comunitar pierde din competitivitate și riscă să devină un actor irelevant în economia globală.
În urmă cu o lună, fostul președinte al BCE Mario Draghi arăta în raportul său privind creșterea competitivității Uniunii Europene că blocul comunitar rămâne în urmă concurenților globali din cauza inovației limitate, prețurilor ridicate la energie și lipsurilor de competențe.
Și președintele francez Emmanuel Macron susţine că Uniunea Europeană rămâne în urma Statelor Unite şi a Chinei în domenii-cheie precum schimbările climatice, inteligenţa artificială, apărarea şi securitatea. Totodată, el a avertizat că UE mai are doar câţiva ani la dispoziţie pentru a evita dominaţia totală a Statelor Unite şi a Chinei.
Una dintre soluții este creșterea investițiilor. Mario Draghi a estimat că blocul trebuie să majoreze cheltuielile de capital cu 800 de miliarde de euro pe an pentru a rămâne competitiv.
Cel puțin o parte a acestor bani ar urma să vină din surse private, adică din sistemul bancar. Dar un impediment semnificativ pentru stimularea investițiilor este lipsa băncilor mari din peisajul bancar european. Acestea pot răspândi riscul și pot beneficia de eficiența costurilor, ceea ce ajută la generarea de profituri mai mari și, la rândul lor, la mai multe oportunități de finanțare.
Spre exemplu, primele zece bănci europene nu valorează, la un loc, cât cea mai mare bancă din SUA, JPMorgan Chase.
Astfel, pentru a concura pentru supremația industrială ecologică și de înaltă tehnologie, UE are nevoie de puterea de finanțare combinată a sistemului său bancar. Practic, să realizeze Uniunea Bancară, adică interconectarea sectoarelor financiare ale Europei, care este și obiectivul liderilor europeni din ultimul deceniu.
Aceasta înseamnă ca statele europene să permită fuziunile pentru a construi bănci mari, care să depășească granițele naționale. O piață de capital mai bine integrată ar ajuta, de asemenea.
În aceste condiții, știrea că o bancă italiană vrea să preia o bancă germană pare a fi exact ceea ce au cerut liderii europeni de ani de zile: crearea de campioni de categorie grea care să concureze cu rivalii din SUA și China.
Germania torpilează planurile UE privind uniunea bancară
Însă adepții unei integrări mai profunde au fost dezamăgiți după ce UniCredit, cea mai mare bancă italiană, a anunțat că a achiziționat 21% din acțiunile celui de-al doilea creditor german, Commerzbank, deoarece interesele interne ale Berlinului au depășit, încă o dată, visele paneuropene.
Anunțul a provocat o reacție furioasă din partea cancelarului german Olaf Scholz, deși, pe vremea când era ministru de Finanțe, a insistat pentru finalizarea unei uniuni bancare europene. Acum a denunțat mișcarea drept un „atac neprietenos” și a criticat ceea ce el a numit eforturile „de a dobândi în mod agresiv participații în companii fără nicio cooperare, fără nicio consultare, fără niciun feedback”.
Totodată, Friedrich Merz, liderul opoziției creștin-democrate, a declarat că preluarea ar reprezenta „un dezastru pentru piața bancară din Germania”.
Potrivit Politico, teama politicienilor de la Berlin este că italienii, în cazul în care ar controla Commerzbank, ar putea reduce împrumuturile acordate apreciatului Mittelstand din Germania, producătorii mici și mijlocii care sunt priviți drept coloana vertebrală a celei mai mari economii europene.
Dar atitudinea liderilor germani a înfuriat politicienii și economiștii din alte țări UE, care acuză de mai mult timp Germania că acordă prioritate propriilor interese în detrimentul pieței unice europene.
Mulți au criticat Berlinul în timpul crizei Covid și al șocului energetic provocat de invadarea Ucrainei, când Germania și-a subvenționat masiv industria autohtonă, fără a ține seama de daunele aduse pieței interne, în special țărilor mai mici din UE, care nu își puteau permite să concureze cu forța financiară germană.
Politicienii italieni acuză Berlinul și de ipocrizie, în condițiile în care preluarea de către Lufthansa a transportatorului național italian Ita Airways a fost aprobată de guvernul de la Roma.
„Germania a fost întotdeauna pro-UE, ne-a ținut lecții tuturor zeci de ani despre uniunea bancară și piața unică, dar, când vine vorba ca Commerzbank să să fie preluată de un concurent italian, se vorbește de un act ostil”, a spus un ministru italian citat de Financial Times.
Și oficialii de la Bruxelles s-au arătat iritați de poziția Germaniei. Aceștia au declarat că Olaf Scholz și-a făcut publică opoziția față de preluarea Commerzbank la doar câteva zile după ce fostul președinte al BCE, Mario Draghi, a dezvăluit raportul prin care cere UE să finalizeze uniunea piețelor de capital și să susțină fuziunile pentru a crea companii mai rezistente.
„Berlinul face acest lucru și distruge efectiv totul”, a spus pentru FT un înalt diplomat european.
Preluarea Commerzbank, un test pentru uniunea bancară europeană
Lupta pentru preluarea celui de-al doilea mare creditor privat din Germania ar putea determina rezultatul eforturilor de un deceniu de a avea instituții financiare mai puternice în Uniunea Europeană.
Dacă politicienii conduși de cancelarul Olaf Scholz zădărnicesc o posibilă ofertă de preluare de către rivalul UniCredit, visul creșterii activității bancare transfrontaliere va fi mort. La fel și speranțele Uniunii Europene de a redeveni un jucător puternic pe plan global.
Din acest motiv, nici șefa BCE nu a făcut eforturi prea mari pentru a-și ascunde sprijinul pentru fuziunea celor doi creditori.
„Fuziunile transfrontaliere – bănci care pot concura la scară, amploare și adâncime cu alte instituții din întreaga lume, inclusiv cu băncile americane și chineze – sunt în opinia mea de dorit”, a declarat Christine Lagarde.
Însă, președinta BCE a subliniat că decizia trebuie să aparțină în totalitate companiilor implicate.
