Sfatul FMI pentru România: Taxați mai mult pe cei mici. Nu mai taxați băncile. Atenție la salarii și la câți munciți

Ionuț Tudorică Data publicării: Data actualizării:
imf-1450

Fondul Monetar Internațional are, în general o atitudine pozitivă față de creșterile de taxe anunțate de guvernul României, însă crede că ar trebui făcute mai multe modificări legislative pentru creșterea veniturilor statului din taxarea economiei. În ultimul raport disponibil, instituția financiară internațională a venit cu unele sugestii din care reiese că statul român n-a taxat îndeajuns pentru strângerea deficitului bugetar.

Tunul pe microîntreprinderi

FMI își scrie nemulțumirile într-un raport, după modificările fiscale anunțate de guvern. În text, instituția apreciază creșterea impozitului pentru microîntreprinderi.

Însă adaugă că pentru a închide cu adevărat posibilitatea speculării fiscale a regimului micro , limita pentru încadrare ca microîntreprindere “ar trebui să fie încă și mai redusă”.

Amintim că guvernul a emis un proiect de lege care înăsprește regimul microîntreprinderilor.

În sensul că impozitul micro de 1% pe venituri va fi, de la 1 ianuarie 2024, pentru firmele care nu depășesc venituri de 60.000 de euro anual.

Cele care depășesc această sumă și se încadrează în limita de 500.000 de euro pe care FMI nu o validează, vor plăti 3%. Ce-ați avut cu băncile?

După ce critică legislația prea permisivă pentru întreprinderile mici, FMI se declară, în schimb, nemulțumit de creșterile de taxe prea mari pe bănci și companiile mari.

“Impozitele pe cifra de afaceri pentru bănci și întreprinderi mari pun o povară injustă asupra companiilor cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară”, notează economiștii Fondului.

Modificările de fiscalitate pentru bănci și companiile mari sunt prevăzute în același proiect de lege citat mai sus.

Fondul argumentează astfel: sistemul bancar își menține în ansamblu pozițiile puternice în ceea ce privește capitalul, lichiditatea și profitabilitatea.

Strângerea politicilor macroprudențiale, inclusiv creșterea tamponului de capital contraciclic, a susținut în mod corespunzător politica monetară și a redus riscurile în sectorul financiar.

FMI vine și cu sugestii de modificări ale instituțiilor interne ale țării și propune, nici mai mult, nici mai puțin, decât înființarea de noi funcții la stat.

Fondul propune înființarea unei “unități de politică fiscală” în Ministerul Finanțelor.

Această nouă unitate ar urma să “planifice, proiecteze și să analizeze politicile fiscale”, îndatorire care revine oricum Ministerului Finanțelor prin statut și/sau funcție.

Fiți atenți la creșterea salariilor, a pensiilor și la câți și cât munciți Fondul notează de asemenea că România ar trebui să fie atentă la creșterea previzibilității cheltuielilor statului pentru salariile din sectorul public și pensiile.

Instituția folosește de asemenea un indicator numit “participarea forței de muncă”, ce înseamnă diferența dintre populația aptă de muncă și cea angajată. Spune că “creșterea participării forței de muncă este importantă având în vedere îmbătrânirea și scăderea populației din România”.

FMI găsește că România are printre cele mai mari probleme din UE la acest capitol și că soluția ar fi ca politicile interne să se axeze pe sprijinirea femeilor în ocuparea unor locuri de muncă în economie.

Acest lucru s-ar face prin asigurarea unei mai bune disponibilități a serviciilor de îngrijire a copiilor și crearea de locuri de muncă cu program redus.

Astfel s-ar contribui la reducerea lipsei de forță de muncă și la diminuarea inegalităților.

Printre altele, FMI le-a mai indicat autorităților de la București că ar trebui să facă un mai mare uz de instrumentele fiscale pentru a sprijini tranziția verde.

Puteți vedea întreaga listă de recomandări din partea FMI în acest link (engleză).