OPINIE | Economia, condusă prin plafonări. Guvernarea e cu ochii la alegeri, nu la alegători
La Guvern plouă cu plafonări. Alimentele, energia, asigurările auto, până și creditele au într-o măsură mai mică sau mai mare prețul plafonat. O adevărată guvernare a plafonării în numele protejării consumatorului. În realitate, e doar fructul populismului.
În numele protejării consumatorilor, Guvernul rupe echilibrul pieței și uită că, în economie, prețurile joacă un rol esențial în echilibrarea cererii cu oferta.
Însă, plafonarea prețurilor nu a adus niciodată beneficii.
E drept, reglementarea prețurilor nu trebuie exclusă într-o situație de criză. Dar acum nu mai e cazul. Nici măcar la energie, unde prețul de pe piața liberă este sub plafonul stabilit de stat pentru producătorii care vând energie electrică și gaze naturale.
Astfel, guvernul ar trebui să pregătească pașii pentru a pune capăt mecanismului de plafonare a prețurilor la energie, nu să prelungească măsura până în 2026, așa cum sugerează ministrul Energiei.
Unde mai pui că mecanismul foarte scump de plafonare a prețului la energie pune tot mai multă presiune pe buget, dar și pe furnizori. Din toamna anului 2021, când a fost instituită schema de plafonare, statul a plătit furnizorilor aproximativ 22 miliarde de lei, dar există întârzieri mari în efectuarea plăților compensatorii. Datoriile restante ale statului către furnizori s-ar ridica la aproximativ 4 miliarde de lei, o sumă uriașă.
Iar acesta este un bun exemplu al modului în care plafonările creează aberații în piață.
Din această cauză, plafonările trebuie introduse doar în cazuri excepționale și doar pentru o perioadă limitată, în care să fie corectate cauzele care au provocat anomalii pe piață.
În cazul unei plafonări prelungite, cum începe să fie la noi, efectul poate să fie exact invers decât cel urmărit. Iar exemple sunt destule.
Să luăm cazul actual al plafonării adaosului comercial la 17 produse alimentare. După cum a observat și Consiliul Concurenței, retailerii au scăzut prețurile la alimentele de bază, dar le-au majorat la alte produse, în special nealimentare, pentru a-și proteja marjele de profit.
În cazul asigurărilor auto obligatorii avem experiența din 2016. Guvernul Cioloș a plafonat și el tariful polițelor RCA, dar, imediat după ce măsura a fost ridicată, prețurile au explodat.
Nu strică să ne uităm și în curtea vecinilor. Ungaria lui Viktor Orban a plafonat prețurile la alimentele de bază și la combustibili. Dar alimentele cu preț controlat au dispărut de pe rafturile magazinelor, iar vânzarea carburanților a fost raționalizată pentru că benzinăriile au ajuns să vândă în pierdere.
Lecția cazurilor în care statul a intrat abuziv în piața liberă a fost că mai devreme sau mai târziu va exista o penalizare. De obicei cu cât trece timpul cu cât e mai dureroasă. Practic, populismul politicienilor de dinainte de alegeri va fi plătit după vot chiar de cei pe care susțin că-i protejează.
