Inflația revine pe traseu, dar nu fără provocări
Inflația revine pe scădere după creșterea din iulie, cauzată de majorarea accizelor la carburanți. În august, inflația a coborât la 5,1%, de la 5,4% în iulie. Declinul era așteptat, în condițiile în care a dispărut efectul scumpirii medicamentelor din urmă cu un an.
Scăderea este ceva mai mică decât au estimat analiștii Bloomberg, care se așteptau ca Indicele Prețurilor de Consum să ajungă la 5%.
Datele INS publicate ieri arată că avansul prețurilor la alimente a accelerat în august, ceea ce a surprins economiștii.
„Deși nimic nu părea în neregulă, am ridicat o sprânceană văzând că inflația alimentară a crescut cu 0,3% față de luna precedentă, unele articole precum legumele și cartofii înregistrând creșteri de preț față de ceea ce, în mod normal, ar fi fost scăderi de prețuri sezoniere destul de abrupte”, se arată într-un raport al ING.
Conform INS, legumele s-au scumpit în august cu 2,7% comparativ cu luna anterioară și cu 14,1% față de august 2023, iar cartofii cu 1,6%, respectiv 18,7%. Creșterea prețurilor legumelor de sezon a fost cauzată de seceta din această vară, care a diminuat și chiar distrus recoltele fermierilor.
Asta a făcut ca prețurile alimentelor să crească cu 4,2% în august, ritm mult mai ridicat decât cel din iulie, de 1,7%.
Scumpirea alimentelor a fost compensată de încetinirea ritmului de creștere al prețurilor bunurilor nealimentare. De la 6,9% în iulie, s-a redus la 4,3% în august. Asta ca urmare a ieftinirii carburanților și gazelor naturale luna trecută.
Economiștii remarcă și inflația persistentă din zona serviciilor. În acest sector, prețurile au urcat, în medie, cu 8,6%, peste nivelul de 8,5% din iulie. Ritmul de creștere este de două ori mai mare decât cel de la alimente și mărfuri nealimentare, probabil pe fondul unor avansuri salariale încă robuste.
Radu Ciobanu, profesor de economie la ASE, a explicat pentru Digi24 că atât timp cât există o presiune din partea angajaților pentru a crește salariile, inevitabil angajatorii vor transfera aceste costuri suplimentare în tarifele pe care le practică la serviciile respective.
„Dacă luăm industria HORECA, unde este nevoie de personal în lunile de vară, angajații vor fi destul de greu de găsit dacă nu sunt plătiți corespunzător. Cu cât presiunea pe salarii este mai mare, și angajatorii din HORECA vor practica prețuri mai mari pentru serviciile de restaurant sau de hotel pe care le oferă”, a arătat acesta.
Radu Ciobanu spune că și majorările salariale din restul economiei, dar și cele ale pensiilor, duc la scumpirea serviciilor, ca urmare a creșterii cererii.
„Aici vorbim de foarte multe ori de alocări de bani din bugetul personal către diverse servicii pe care poate nu și le permiteau acum 6 luni sau 12 luni, și vorbim poate de servicii cosmetice sau anumite servicii medicale care nu sunt de urgență, și odată ce au venituri mai mari le pot accesa”, a mai declarat el.
În ciuda acestor evoluții, analiștii spun că tendința de reducere a ratei inflației va continua, iar indicatorul va coborî spre 4% până la finalul anului.
Economiștii ING spun că este puțin probabil ca aceste date să aibă un impact semnificativ asupra deciziilor de politică monetară a BNR. În schimb, datele slabe privind avansul economiei ar putea determina Consiliul de Administrație al BNR să reducă din nou dobânzile. Astfel, economiștii ING și cei ai BRD se așteaptă ca Banca Națională să reducă dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la nivelul actual de 6,5%, în octombrie sau noiembrie.
