FED a redus dobânzile. Ce înseamnă asta pentru economia mondială?
Rezerva Federală americană a redus agresiv ratele dobânzilor. Reducerea de jumătate de punct procentual – îndrăzneață, dar nu neașteptată, marchează un moment important pentru banca centrală americană, care a menținut dobânzile la nivelul maxim al ultimilor 23 de ani timp de mai bine de un an.
După ce a crescut dobânzile cu 5,25 puncte procentuale între martie 2022 și iulie 2023, Fed a redus rata cheie la 4,75%-5,00% pe fondul neliniștii tot mai mari cu privire la sănătatea pieței muncii.
Reprezentanții băncii centrale americane au sugerat că ratele vor scădea cu încă o jumătate de punct procentual până la sfârșitul acestui an, cu un punct procentual în 2025, iar în 2026 cu încă jumătate de procent. La finalul acestui ciclu, dobânzile vor fi în intervalul 2,75%-3,00%.
Decizia reprezintă, totodată, un moment important în ceea ce privește lupta împotriva inflației.
Rezerva Federală majorează sau reduce ratele dobânzilor în funcție de doi factori: inflația și ocuparea forței de muncă.
În 2022, când Fed a început să majoreze dobânzile, banca centrală americană s-a concentrat pe inflație și a vrut să stabilizeze prețurile, care avansau cu cel mai rapid ritm din anii 1980, potrivit BBC.
Iar creșterea dobânzilor tinde să reducă prețurile, deoarece îngreunând obținerea de credite, oamenii tind să cumpere mai puțin, de la bunuri de larg consum până la case, sau echipamente în cazul companiilor.
Dar reducerea cererii face ca economia să nu mai avanseze atât de rapid, iar dacă încetinește prea mult poate să apară recesiunea. De altfel, în trecut SUA a intrat adesea în recesiune după o serie de majorări ale dobânzilor, ceea ce a dus la pierderea a milioane de locuri de muncă.
Până acum, economia americană a evitat recesiunea, chiar dacă inflația a scăzut la 2,5%, de la vârful de peste 9% atins la jumătatea anului 2022. Oficialii Fed au spus că sunt din ce în ce mai încrezători că inflația se întoarce la normal, așa că atenția lor se îndreaptă către piața muncii.
Rata șomajului, chiar și cu creșterea recentă, este la 4,2%, un nivel încă redus conform datelor istorice. Dar, așa cum arată Reuters, angajările și majorările salariale au încetinit, numărul locurilor noi de muncă a scăzut, timpul de căutare a unui loc de muncă a crescut, iar numărul lucrătorilor care se mulțumesc cu un post part time deși preferă unul cu normă întreagă e tot mai mare.
Iar ratele mai scăzute ale dobânzilor urmăresc atenuarea acestor tendințe, făcând mai puțin costisitor pentru companii și gospodării accesarea unor credite, și prin urmare să cheltuiască mai mult pentru a crește consumul și, implicit, producția.
Rezerva Federală încearcă astfel să realizeze o „aterizare lină” pentru economia americană, adică un scenariu în care inflația este readusă sub control fără o creștere bruscă a șomajului. Potrivit CNN, un astfel de scenariu a avut loc o singură dată în istoria modernă, la mijlocul anilor 1990, astfel că Fed ar fi în fața unei realizări istorice.
Care va fi impactul?
Evident, americanii vor simți cel mai mult efectul reducerii dobânzilor. Tăierea ratei cheie va duce aproape imediat la o scădere a costurilor pentru creditele ipotecare, împrumuturile auto și alte datorii. În cazul companiilor înseamnă că se pot finanța mai ieftin pentru a-și crește afacerile.
Pe de altă parte, dobânzile mai mici vor face conturile de economii și alte tipuri de investiții mai puțin atractive.
Astfel, pe termen lung, dobânzile mai scăzute tind să ducă la creșterea burselor deoarece investitorii își mută banii către active ceva mai riscante, precum acțiunile, atunci când randamentele activelor sigure scad.
Dar reacția pieței de capital este mai puțin previzibilă pe termen scurt, deoarece va depinde dacă mișcarea Fed este văzută ca un semn al unei „aterizări line” sau ca unul care poate duce la o recesiune.
Un impact similar vor resimți și rezidenții din Hong Kong și din multe state din Golf. Monedele lor sunt legate de dolarul american, iar băncile centrale din aceste țări și teritorii au decis imediat după anunțul Rezervei Federale americane să reducă la rândul lor dobânda de referință cu jumătate de punct procentual.
În ceea ce privește restul lumii, impactul are legătură cu diferența dintre rata dobânzii din fiecare stat. În linii mari, dobânzile mai mari atrag mai mulți investitori care caută randamente mai bune, ceea ce sporește valoarea monedei naționale.
Acest lucru s-a văzut în ultimii ani, când yenul japonez și lira turcească s-au depreciat puternic după ce băncile lor centrale au menținut dobânzile la un nivel redus, în timp ce dolarul s-a întărit în raport cu un coș de valute din 2022, pe măsură ce Fed a majorat ratele dobânzilor, arată CNBC.
Aceste diferențe sunt deosebit de dificil de gestionat de băncile centrale care încearcă să țină sub control creșterea prețurilor, în condițiile în care o moneda mai slabă poate genera inflație, deoarece crește costul mărfurilor importate.
Mișcarea Rezervei Federale va avea un efect și asupra prețurilor activelor din întreaga lume, deoarece economia americană este un motor al creșterii globale.
În această categorie intră petrolul și alte mărfuri care au prețuri în dolari. Acestea primesc adesea un impuls ca urmare a reducerii dobânzilor, deoarece costurile mai mici ale împrumuturilor pot stimula avansul economiei, iar cererea pentru aceste mărfuri crește.
Însă, multe piețe emergente sunt sensibile la mișcările de preț ale materiilor prime, ceea ce face ca deciziile Fed să fie mai importante pentru ele decât pentru economiile mari.
