Cum vrea UE să schimbe peisajul financiar din Europa în 2025
Un an nou, o nouă Comisie Europeană, dar aceleași mediu politic responsabil de conturarea direcțiilor economice ale spațiului comunitar.
De la revigorarea piețelor europene pentru a ține pasul cu SUA și China, până la avansarea inițiativelor digitale și ecologice, Bruxelles-ul se va confruntă cu un an plin de provocări economico-financiare.
Uniunea piețelor de capital devine Uniunea de economii și investiții
Proiectul de lungă durată promovat de Bruxelles, dar niciodată pus în practică, Uniunea Piețelor de Capital își schimbă denumirea și devine Uniunea Economiilor și Investițiilor.
Experții avertizează că odată cu schimbarea numelui, noua entitate ar putea deveni o formă mai diluată a primului proiect, fapt ce ar zădărnici eforturie întreprinse în negocierile purtate din ultimul deceniu. Pe scurt, noul format ar putea să nu îndeplinească scopul pentru care se dorește a fi creat: gestionarea crizelor bancare, relatează Politico.
Deși Comisia Europeană dorește consolidarea piețelor financiare și crearea de produse simple pentru a facilita investițiile în UE, statele membre rămân reticente la idee, în special cele din sudul continentului, care în ultimii ani s-au confruntat cu fluctuații economice puternice.
Războiul din Ucraina ridică problema unui buget comun pentru apărare
În curând se vor împlini trei ani de când Rusia a invadat Ucraina și Uniunea Europeană nu a stabilit încă un cadru legal prin care statele membre să contribuie printr-o cotă alocată la un eventual buget de apărare. Occidentul a ignorat mult timp această chestiune spionoasă, însă ea revine în actualitate pe fondul amenințărilor făcute de președintele-ales al SUA, Donald Trump, care a promis că nu va apăra statele membre NATO dacă nu își achită contribuțiile anuale la bugetul militar al alianței.
Spre exemplu, Italia și Franța nu au cum să îndeplinească ținta de 2% a NATO fără să facă reduceri în alte domenii sensibile. În acest context, pentru prima oară, UE are în discuție crearea unui mecanism comun de apărare împotriva amenințărilor externe.
Bugetul pe termen lung al UE
Negocierile privind următorul buget pe șapte ani al UE se vor demara la vară, atunci când Comisia Europeană își va înainta în mod oficial propunerea.
În timp ce sumele aflate în negocieri nu sunt deloc neglijabile, rezultatul final este perceput ca un succes al celui care poartă tratativele. Astfel, factorii decizionali au început să creeze noi coaliții pentru a-și consolida locul la masa negocierilor.
Țările din Europa de Est și Nord sunt dornice să sporească cheltuielile pentru apărare, în timp ce statele din sud, cum ar fi Italia și Grecia, ar prefera mai mulți bani pentru a opri imigrația ilegală venită din Africa.
Rămâne de văzut cum va arăta bugetul pentru perioada 2028-2035, având în vedere diferențele evidente dintre regiuni.
Revoluția digitală trebuie să depășească barierele birocratice
Până acum, legislatorii europeni au dezbătut reformarea sectorului financiar, însă nimic nu s-a concretizat. Digitalizarea finanțelor și sprijinirea furnizorilor prin realizarea unei platforme dedicate plăților rămân la stadiul de deziderat.
Provocările majore în acest caz rămân partajarea datelor clienților către terți și menținerea unui nivel de securitate cibernetică adecvat pentru evitarea fraudelor.
În orice caz, dacă decidenții vor depăși barierele birocratice în 2025, atunci Uniunea Europeană în ansamblu va avea la dispoziție un instrument care va spori eficiența administrativă.
