Ce a făcut statul în 2023 pe parte fiscală: a creat o stare de tensiune pentru salariați. Cu o mână a dat, cu alta a luat
O retrospectivă a anului 2023 cu cele mai importante măsuri adoptate de autorități în legătură cu taxarea veniturilor persoanelor fizice din România ar putea fi descrisă scurt și sugestiv, printr-o vorbă din popor: „cu o mână s-a dat, cu alta s-a luat”.
Cel puțin aceasta ar fi concluzia generală la care au ajuns specialiștii departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, Erns t& Young România, după ce au analizat principalele măsuri fiscale aplicate persoanelor fizice în anul ce e pe cale să se încheie.
Încă din prima lună din 2023 a fost adoptată și prima limitare fiscală, deoarece a fost restrânsă facilitatea fiscală pentru salariații din construcții – pe scurt, activitatea desfășurată în afara României a fost scoasă din categoria activităților pentru care puteau fi accesate scutirile și reducerile de taxe prevăzute de lege.
Tot în luna ianuarie, au fost extinse facilitățile fiscale din IT, astfel încât să poată obține scutirea de la plata impozitului pe venit şi angajații din sistemul public.
O adăugire importantă a fost aceea ca facilitatea pentru IT-ști poate fi accesată și de cetățenii non-UE, dacă aceștia întruneau toate condițiile obligatorii (anterior doar cetățenii români sau cei din UE erau considerați eligibili).
Facilitățile fiscale destinate anumitor categorii de salariați din România (din construcții, agricultură, industria alimentară, IT) au fost subiect de lungi dezbateri pe parcursul întregului an și au creat o stare de incertitudine și tensiune pentru cei vizați.
După multe propuneri și încercări, la finalul lunii octombrie a fost adoptată Legea 296/2023, care a prevăzut o serie de restrângeri ale facilităților fiscale pentru toate cele patru sectoare de activitate precizate.
S-a realizat o aliniere din perspectivă temporală, întrucât tuturor acestor facilități le-a fost stabilit un „termen de valabilitate” comun, și anume până la 31 decembrie 2028.
Uniformizarea a însemnat, printre altele, și:
-
plafonarea la valoarea de 10.000 de lei, inclusiv, a veniturilor brute lunare scutite de la plata impozitului;
-
reintroducerea cotei de CASS 10% pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară;
-
alinierea privind reducerea cotei de pensie - CAS cu procentul aplicabil fondului de pensii administrat privat – Pilon 2.
Guvernul a încercat să diminueze impactul resimțit de salariații în domeniul construcțiilor și în sectorul agro-alimentar și a mărit (prin Ordonanță de Urgență) valoarea de referință a salariilor minime de bază lunare - de la 4.000 la 4.582 lei pentru construcții și de la 3.000 lei la 3.436 lei pentru agricultură și industria alimentară, astfel încât venitul net minim să nu fie afectat de reintroducerea obligativității plății cotei de sănătate.
În realitate, din informațiile noastre rezultă că, fie doar și în sectorul agricol, lefurile, care erau oricum peste nivelul minim, nu s-au menținut deloc la nivelul anterior, dimpotrivă, au scăzut, ca urmare a obligativității CASS. A fost și angajați din agricultură care au căutat alte joburi, nemulțumiți de scăderea lefurilor, iar unii angajatori fermieri chiar au fost nevoiți să facă disponibilizări, deoarece nu mai putea menține salariile la același nivel, după plata a 10% CASS.
Revenind la analiza specialiștilor Ernst & Young România, aceștia consideră că autoritățile au dat cu o mână un salariu mai mare, dar au luat cu cealaltă în mod egal, prin introducerea CASS 10%. Oricum, în final, povara fiscală adițională a fost indirect plasată la angajatori.
Alte facilități date și înapoi luate
- abonamentele/serviciile de utilizare a facilităților sportive (inclusiv la săli de fitness): cronologic, în februarie 2023, prin Legea nr. 34/2023, au fost introduse anumite avantaje fiscale în legătură cu aceste beneficii, de ex.: posibilitatea deducerii contravalorii acestora din baza impozabilă, atunci când sunt suportate direct de salariați/ PFA-uri (în limita a 400 euro anual) şi scutirea de contribuții sociale și de impozit pe venit pentru beneficiile suportate de angajatori pentru salariații proprii, tot în limita a 400 euro anual. Însă, prin cea mai recentă OUG (nr. 115/2023), publicată pe 14 decembrie 2023, Guvernul a diminuat considerabil aceste plafoane neimpozabile și, respectiv, deductibile (de la 400 euro, la 100 euro anual), astfel că, în decurs de nici un an, avantajul fiscal a devenit, practic, invizibil.
- indemnizația de telemuncă – până de curând, erau scutite de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit sumele acordate angajaților care desfășurau activități în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei. Prin OUG 115/2023, Guvernul a eliminat integral această facilitate fiscală începând cu veniturile lunii ianuarie 2024.
- tichete de masă și de vacanță – Legea 296/2023 a stabilit că, începând din ianuarie 2024, aceste tipuri de tichete valorice vor fi subiect și de CASS 10% pe lângă cota actuală de impozitare de 10%. Aceasta e o nouă povară fiscală suplimentară consistentă și care va face ca aceste beneficii (între cele mai apreciate de salariați) să își piardă din atractivitate și, poate, să genereze tensiuni între angajatori și angajați.
Deși au fost foarte multe modificări fiscale de impact pentru buzunarul contribuabilului în 2023, mai merită evidențiate:
- introducerea din 2024 a unui nou plafon de 60 salarii minime brute pe țară la care se datorează cota de sănătate CASS pentru veniturile din activități independente (în prezent, există un plafon maxim de doar 24 salarii minime brute)
- introducerea impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare - o noutate în domeniu
- creșterea impozitării veniturilor a căror sursă nu a fost identificată (începând cu 1 iulie 2024, de la 16%, la 70%, aplicată asupra bazei impozabile ajustate)
- modificări fiscale semnificative pentru microîntreprinderile din mai multe domenii, între care IT, HoReCa, activități juridice, asistență medicală și stomatologică.
Constrângeri fiscale pentru drepturi de autor
De la 1 ianuarie 2024, se elimină posibilitatea de determinare a venitului net pe baza normelor anuale de venit (pentru activitățile, altele decât cele ce generează drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor). Pentru acestea, venitul anual net va fi determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
În final, ca să încheiem sumarul anului 2023 într-o notă oarecum optimistă, remarcăm și câteva modificări pozitive pentru contribuabili, cum ar fi:
Tichetele-cadou „amnistiate fiscal”, facilități pentru nomazii digitali
Totuși, autoritățile au mai păstrat câteva beneficii pentru persoanele fizice:
- adoptarea „amnistiei fiscale” privind încadrarea fiscală a tichetelor cadou obținute de persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (Legea nr. 43 / 24 februarie 2023, pentru anularea unor obligații fiscale)
- adoptarea regimului fiscal favorabil aplicabil nomazilor digitali în România (Legea nr. 69/2023). Cu toate acestea, deși sunt prevederi favorabile la nivel teoretic, în practică, acestea nu au generat rezultatul scontat cu privire la atragerea de nomazi digitali în România, adică de persoane care obțin venituri din lucrul online, de oriunde în lume. Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, s-a înregistrat un număr insignifiant de cereri din partea cetățenilor străini eligibili a fi nomazi digitali în România.
Așadar, presărat cu multe modificări ale Codului Fiscal, anul 2023 își înclină vertiginos balanța între „date” și „luate” înspre cea de-a doua categorie, din nefericire. Iar, pe măsură ce 2024 își va intra în rol, și povara fiscală va fi resimțită mai acut de contribuabili, întrucât majoritatea schimbărilor legislative sunt programate să intre în vigoare după 1 ianuarie.
