Europa revine la energia nucleară după eliminarea Rusiei din piață. Investițiile sunt uriașe, specialiștii sunt căutați în școli
Energia nucleară revine în forță. Dorința guvernelor de a reduce emisiile, împreună cu necesitatea asigurării securității energetice după invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la creșterea numărului de proiecte de centrale nucleare în Europa în ultimii ani. Investițiile sunt foarte mari și sunt puțini specialiști. Companiile au început să colaboreze cu şcolile şi universităţile.
Energia nucleară este văzută de susținătorii săi ca fiind vitală pentru atingerea neutralității climatice. Odată construite, reactoarele furnizează energie electrică cu emisii scăzute de carbon tot timpul, spre deosebire de energia eoliană sau solară, care sunt intermitente.
Nu este însă totul roz în legătură cu această tehnologie. E nevoie de un deceniu sau chiar mai mult pentru contrucția unui reactor, costurile de construcție sunt mari și de multe ori proiectele au întârzieri și depășesc bugetul inițial. Apoi există problema deșeurilor, care rămân periculoase 100.000 de ani.
Specialiștii spun însă că, mai ales în contextul actual, beneficiile depășesc neajunsurile, iar multe țări au anunțat proiecte pentru construcția de noi reactoare nucleare.
Franța este cel mai mare producător de energie nucleară din Europa. Are 56 de reactoare, iar în prezent se construiște o nouă unitate la Flamanville, prima după 1999. Deși lucrările au întârziat mai bine de un deceniu și costurile au crescut de patru ori, energia nucleară va continua să joace un rol important în strategia ernergetică a Franței. Guvernul de la Paris a autorizat construirea a șase reactoare noi și planifică realizarea a încă opt, arată Societatea pentru Siguranța Centralelor și Reactoarelor din Germania.
Marea Britanie continuă, de asemenea, să se bazeze pe energia nucleară. Nouă reactoare sunt în prezent în funcțiune și două sunt în construcție. Alte două reactoare sunt planificate și altele ar putea urma, în condițiile în care guvernul vrea să extindă capacitățile nucleare la 24 GW până în 2050, de la 6,5 GW în prezent. Pe lângă construcția centralelor nucleare mari, guvernul promovează dezvoltarea și utilizarea reactoarelor modulare mici.
Și Suedia, care operează șase reactoare, are planuri pentru construcția unora noi. Guvernul a adoptat anul trecut o foaie de parcurs pentru energia nucleară, care prevede construirea a două reactoare până în 2033 și a încă zece până în 2045. Acestea din urmă vor fi reactoare convenționale și reactoare modulare mici.
De asemenea, vecinii din Țările de Jos urmează să construiască două noi unități, pe lângă cel care este operațional în acest moment.
Guvernul italian plănuiște să reintroducă energia nucleară la 35 de ani după ce Italia și-a închis ultima centrală atomică. Ministrul Mediului și Securității Energetice de la Roma a declarat în această săptămână pentru Financial Times că Executivul vrea să schimbe legislația pentru a permite investițiile în reactoare nucleare modulare mici, care ar putea fi operaționale în decurs de zece ani.
Și țările din Europa Centrală și de Est sunt active în acest domeniu. Din Praga până în București, statele elaborează planuri pentru ceea ce unii au numit „cel mai mare proiect al secolului”.
România, care operează două reactoare, vrea să facă alte două unități la Cernavodă, ce ar trebui finalizate până în 2031. Acestora ar trebui să li se adauge o centrală cu reactoare modulare mici, proiectată de compania americană Nuscale.
Vecinii din Bulgaria au și ei în plan costrucția unui nou reactor lângă cele două deja existente la centrala de la Kozlodui.
Ungaria, care are patru reactoare ce folosesc tehnologie rusească, are în plan construcția altor două unități similare.
În Slovacia, al cincilea reactor al țării a început să funcționeze anul trecut, iar construcția unuia nou ar urma să demareze în 2025.
Guvernul din Cehia a scos la licitație de curând realizarea a două reactoare de 1000 MW, iar alte două reactoare convenționale și o centrală cu reactoare modulare mici sunt planificate în viitorul apropiat.
Și în Slovenia sunt planificate două centrale nucleare, dar planurile depind de cererea de energie electrică.
Polonia vrea să intre și ea în clubul țărilor cu energie atomică. Primul reactor nuclear al țării e programat să intre în funcțiune în 2023 și încă cinci vor urma până în 2043. La Varșovia există, de asemenea, un mare interes și pentru reactoarele modulare mici.
Aceste țări fac parte dintr-o alianță de 15 state membre care sprijină dezvoltarea energiei nucleare și care s-au angajat ca până în 2050 să producă suplimentar 50 GW de energie nucleară pentru a îndeplini obiectivele tranziției energetice.
Pentru a ajunge de la 100 GW la 150 GW capacitate instalată, ministrul francez al tranziției Energetice mizează pe funcționarea în coninuare a instalațiilor existente și pe construirea a 30, până la 45 de reactoare noi, precum și pe dezvoltarea reactoarelor modulare mici.
Este un proiect care nu e deloc ieftin. Euractiv, care îl citează pe profesorul Jacques Percebois de la Universitatea din Montpellier, arată că noile capacități nucleare vor costa între cinci și 11 miliarde de euro pe GW.
Dar probabil că prețul va fi mai degrabă spre intervalul superior, după cum estima anterior Thierry Breton, comisarul pentru Piața Internă, care se aștepta la un cost de 500 de miliarde de euro.
Doar pentru proiectele din estul Europei investițiile ajung la 130 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.
Este o sumă uriașă și niciun investitor privat nu-și va asuma riscul de a construi singur o centrală nucleară. Asta înseamnă că guvernele trebuie să asigure sursele de finanțare și să ceară și subvenții de la Comisia Europeană.
Finanțarea proiectelor nu este însă singura provocare. Planul agresiv al Europei de a-și extinde industria nucleară este afectat de lipsa unei componente cheie: angajații calificați.
Sistarea timp de decenii a investițiilor în centrale nucleare noi a obligat firmele să nu mai formeze suficient personal, iar acum găsirea inginerilor cu abilitățile potrivite a devenit o problemă.
Companiile care dezvoltă noile centrale nucleare de pe tot cuprinsul Europei au dificultăți în a găsi sute de mii de sudori, electricieni și ingineri, arată Bloomberg. Doar Franța are nevoie de 100.000 de angajați suplimentari în acest sector până în 2030. Probleme similare de pesonal sunt și în Regatul Unit, care vrea să recruteze 123.000 de angajați în următorul deceniu, dar și în restul țărilor europene.
În România, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti estimează că, până la sfârşitul lui 2030, pentru întregul program nuclear industria va avea nevoie de aproximativ 20.000 de angajaţi.
Pentru a face față lipsei de angajați, unele companii din Franța și Suedia au amânat pensionările și au început să colaboreze cu şcolile şi universităţile. Însă unitățile de învățământ nu au capacitatea de a forma un numărul mare de specialiști de care are nevoie industria.
Soluția ar fi importul de angajați specializați, dar nici așa nu va fi ușor, având în vedere că tot mai multe țări din lume au în plan dezvoltarea de noi centrale nucleare.
