Companiile germane au testat săptămâna de lucru de 4 zile. Care sunt rezultatele
La începutul acestui an, aproximativ 45 de companii din Germania au implementat săptămâna de lucru de 4 zile pentru a descoperi dacă o astfel de schimbare poate aduce rezultate pozitive atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.
Pe parcursul a șase luni, observate de cercetătorii de la Universitatea din Münster, companiile participante au permis angajaților să lucreze mai puține ore fără a le reduce salariile. Proiectul a fost inițiat de firma de consultanță din Berlin, Intraprenör, în colaborare cu organizația nonprofit 4 Day Week Global (4DWG).
Pentru a evalua obiectiv efectele reducerii orelor de muncă, cercetătorii nu s-au limitat doar la realizarea de sondaje și interviuri, ci au analizat și mostre de păr pentru a evalua nivelul de stres și au folosit brățări de fitness pentru a colecta date precum ritmul cardiac, nivelul de activitate și calitatea somnului.
Julia Backmann, coordonatorul proiectului, afirmă că angajații s-au simțit, în general, mai bine și au rămas la fel de productivi precum în cazul săptămânii de lucru de cinci zile. În unele cazuri, au fost chiar mai productivi.
Participanții au raportat îmbunătățiri semnificative în starea de sănătate mentală și fizică, a declarat ea pentru DW, și au arătat mai puține simptome de stres și epuizare, potrivit datelor colectate prin ceasurile inteligente care monitorizau minutele de stres zilnice.
Conform constatărilor lui Backmann, doi din trei angajați au raportat mai puține distrageri, deoarece procesele au fost optimizate. Peste jumătate dintre companii și-au reproiectat întâlnirile pentru a le face mai scurte și mai rare, în timp ce una din patru a adoptat noi instrumente digitale pentru a spori eficiența.
Surprize cu privire la impactul asupra sănătății și mediului
Studiul a arătat, de asemenea, că participanții au fost mai activi fizic în timpul săptămânii de lucru de 4 zile și au dormit, în medie, cu 38 de minute mai mult pe săptămână decât cei din grupul de control de cinci zile.
Cu toate acestea, zilele de concediu medical pe lună au scăzut ușor comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Marika Platz de la Universitatea din Münster, care a analizat datele, a spus că a fost surprinsă de numărul de zile de concediu medical, deoarece studii similare din alte țări au arătat o reducere semnificativă.
O altă surpriză, a spus ea pentru DW, a fost lipsa beneficiilor asupra mediului înconjurător. În condițiile în care alte țări au raportat un impact pozitiv asupra mediului, întrucât birourile au fost complet închise o zi în plus și timpul de navetă a fost redus, unii angajați germani au profitat de weekendurile lungi pentru a călători, ceea ce a redus orice potențiale economii de energie.
Pro și contra
O privire mai atentă asupra designului studiului ar putea ridica totuși unele îndoieli: două companii au renunțat voluntar în decursul celor șase luni, iar alte două au trebuit excluse din evaluare. Dintre cele 41 de companii participante rămase, doar aproximativ o treime au implementat corect programul de lucru de 4 zile. Aproximativ 20% au redus orele cu între 11% și 19% pe zi, în timp ce aproximativ jumătate au redus timpul de muncă cu mai puțin de 10%, adică aproximativ patru ore pe săptămână. Așadar, în total, doar în 85% din cazuri angajații au obținut o zi liberă completă.
De asemenea, numărul limitat de companii participante face ca studiul să fie nereprezentativ pentru Germania și cele peste 3 milioane de firme înregistrate. Specialistul în piața muncii, Enzo Weber, este sceptic cu privire la rezultatele proiectului, întrucât companiile care participă la astfel de teste sunt, în general, deschise față de săptămâna de lucru de 4 zile, fiind astfel un eșantion nereprezentativ al economiei. În plus, cercetătorul de la Universitatea din Regensburg și de la Institutul pentru Cercetări în Domeniul Muncii din Germania a declarat pentru DW că rezultatele privind productivitatea s-ar putea să nu fie datorate doar orelor reduse, deoarece procesele și structurile organizaționale au fost, de asemenea, modificate.
Weber crede, de asemenea, că rezultatele pozitive ar putea să nu fie sustenabile pe termen lung: „Efectele nu se manifestă adesea imediat, ci mai degrabă pe termen mediu”, a spus Weber, menționând că acele studii acoperă, în general, doar o perioadă relativ scurtă de șase luni.
Conform lui Steffen Kampeter, CEO-ul Asociației Angajatorilor din Germania (BDA), companiile care operează pe piețele internaționale au ales în mod conștient să nu participe la experiment. El pune, de asemenea, la îndoială rezultatele de productivitate, argumentând că „o săptămână de patru zile cu plată completă este pur și simplu o creștere semnificativă a salariului, pe care majoritatea companiilor nu și-o pot permite.”
Concluzia săptămânii de lucru de 4 zile
Dintre cele 41 de companii care au participat la experiment, mai mult de 70% au declarat că intenționează să continue cu proiectul. Unele au spus că vor extinde experimentul, în timp ce altele iau în considerare implementarea directă a programului.
Directorul studiului, Backmann, a subliniat, totuși, că studiul nu urmărește să pledeze pentru o implementare generală a săptămânii de lucru de 4 zile în toate sectoarele, ci mai degrabă să exploreze „un model inovator de timp de lucru și efectele sale”.
Iar Carsten Meier de la Intraprenör a adăugat că rezultatele pozitive ale experimentului nu pot fi traduse automat” în câștiguri similare pentru fiecare companie din Germania.
