Oamenii de ştiinţă susţin că au observat prima dovadă directă a formării unei planete

Oamenii de ştiinţă au obţinut imagini care ar putea reprezenta prima dovadă directă a naşterii unei planete, scrie Agerpres, preluând The Independent. Descoperirea a avut loc la „doar” 520 de ani lumină de Terra.

Observaţiile realizate cu Telescopul Foarte Mare (Very Large Telescope - VLT) din Chile al Observatorului Sudic European (ESO) prezintă un disc rotitor şi dens de praf şi gaze. În interiorul său se poate observa o structură în spirală cu o „răsucire” - care ar putea constitui semnul distinctiv al formării unei lumi noi.

Cercetarea ne-ar putea ajuta să înţelegem modul în care s-au format miile de exoplanete care se află împrăştiate prin univers, permiţându-ne să urmărim procesul real prin care acestea iau naştere, susţin oamenii de ştiinţă.

„Mii de exoplanete au fost identificate până în prezent, dar se cunosc prea puţine despre modul în care ele se formează”, a explicat Anthony Boccaletti, cel care a condus studiul de la Observatorul Astronomic din Paris, Universitatea PSL, Franţa.

În timp ce oamenii de ştiinţă ştiu că planetele se nasc în timp ce discurile de praf înconjoară stele tinere, unde se produc acumulări de gaz rece şi praf, noile observaţii oferă noi informaţii despre acest proces. ''Trebuie să observăm sisteme foarte tinere pentru a surprinde momentul în care se formează planetele'', a spus el.

Noile imagini prezintă o spirală de praf şi gaz formată în jurul AB Aurigae, o stea aflată la o distanţă de 520 de ani lumină de noi. Astfel de spirale reprezintă un indiciu al naşterii planetelor. Pe măsură ce planeta se roteşte în jurul stelei sale, unda urmează forma unui braţ spiralat. O „răsucire” identificată în noile imagini indică o perturbare şi, prin urmare, faptul că se naşte o nouă planetă.

„Răsucirea este menţionată de unele modele teoretice ale formării planetelor”, a spus coautoarea studiului, Anne Dutrey, de la Laboratorul de Astrofizică din Bordeaux. „Corespunde conexiunii dintre două spirale - una înfăşurată spre interiorul orbitei planetei, cealaltă extinzându-se către exterior - care se alătură la locaţia planetei. Ele permit acreţia gazului şi prafului din disc şi formarea planetei pe care o fac să crească”, a adăugat cercetătoarea.

Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Astronomy & Astrophysics (A&A).

Editor: B.P.