Creşterea aparent inofensivă cu 1 grad a temperaturii medii globale va fi catastrofală. Cum va apărea "aleea fenomenelor extreme"
Creşterea cu un un grad - două a temperaturii medii globale nu pare a fi mult, dar în ecuaţia schimbărilor climatice efectele pot fi dezastruoase. Conţinutul de apă din atmosferă va creşte substanţial, favorizând alimentarea mai mult timp a fenomenelor extreme. În Europa ar putea apărea „aleea fenomenelor extreme”, aşa cum există în SUA „aleea tornadelor extreme”, a explicat la Digi24 climatologul Bogdan Antonescu.
Dezastru în Europa, unde sunt coduri portocalii de furtuni
În Europa a fost mai cald decât în Sahara
2024 ar putea aduce alte recorduri
Avertisment sumbru la summitul pentru climă, din Dubai
Vară în calendar, toamnă în termometre. La Vârful Omu au fost 0,4 grade marți
Ministrul Mediului: Sudul României se transformă într-un deșert Sahara
Când scăpăm de caniculă
Scene apocaliptice în nordul Italiei după caniculă
Cea mai călduroasă lună iulie
Faptul că în ultimii ani, temperatura medie globală a crescut cu 1 – 1,5 - 2 grade atrage după sine o serie de schimbări.
„Creşterea cu 1 grad pare că nu e mult, dar în ecuaţia schimbărilor climatice e foarte grav. Gazele cu efect de seră menţin temperatura medie globală care, anual, e de 15 grade. Faptul că noi creştem această temperatură cu 1 grad – două atrage schimbări foarte mari, unele nu le putem bănui în prezent.
Toate aceste fenomene severe sunt alimentate de vaporii de apă din atmosferă, o creştere a temperaturii medii globale duce la mai multă evapoare, la mai mulţi vapori de apă.
De exemplu, o creştere cu 0,5 grade a temperaturii creşte cu 3 procente conţinutul de apă din atmosferă, ceea ce înseamnă că furtunile vor avea ingrediente cu care să se dezvolte, pentru că vaporii de apă sunt în cantitate mai mare, aşa că pot fi alimentate mai mult timp şi pot duce la fenomene extreme”, a explicat climatologul Bogdan Antonescu.
Aşa se ajunge la următoarele fenomene - anotimpurile se schimbă, nu mai sunt tranziţii foarte clare între anotimpuri, avem o vară destul de lungă, o primăvară destul de scurtă, o toamnă care începe târziu, tot ce ţine de vegetaţie, de migraţia păsărilor este afectat de aceste schimbări climatice.
Ceea ce facem nu e bine pentru climă, emitem mai mult dioxid de carbon, a conchis climatologul.
„Pe termen lung, pentru următorii ani, studiile nu arată foarte bine, în multe sunt scenarii - fie continuăm cu emisiile de dioxid de carbon, fie le reducem.
Toate studiile indică intensificarea fenomenelor extreme, cercetătorii din Europa arătau în studiile de acum doi ani că, dacă până în 2100 continuăm fără măsuri vom avea în centrul şi estul Europei mai multe furtuni violente. E posibil să avem aici o alee a fenomenelor extreme, aşa cum e aleea tornadelor extreme”, a explicat el.
Redactare G.M.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News