Live

Vikingii ar fi părăsit Groenlanda din cauza secetei, nu a frigului, potrivit unui nou studiu

Data publicării:
Vikingii ar fi plecat din Groenlanda din cauza secetei, nu a frigului, potrivit unui nou studiu Foto: Guliver/GettyImages

Unul dintre misterele istoriei perioadei medievale târzii este motivul pentru care vikingii au părăsit sudul Groenlandei, la începutul secolului al XV-lea. Deşi, potrivit opiniei generale, motivul a fost o scădere a temperaturilor, un nou studiu indică, de fapt, o altă cauză: seceta, informează EFE, preluată de Agerpres.

Un grup de cercetători de la Universitatea din Massachusetts Amherst (Statele Unite) a reconstituit temperaturile istorice din Groenlanda din ultimii 2.000 de ani, pentru care a colectat şi analizat mostre de sedimente dintr-un lac.

Popoarele nordice s-au stabilit în 985 în aşa-numita Aşezare Estică din sudul Groenlandei, unde au curăţat pământul şi au plantat iarbă pentru păşunatul vitelor, ajungând la un maximum de aproximativ 2.000 de locuitori. Însă, după circa 400 de ani, sistemul creat de ei s-a prăbuşit destul de rapid.

Până în prezent, s-a crezut că motivul a fost o scădere a temperaturilor, asociată cu Mica Glaciaţiune, coloniile devenind astfel nesustenabile, însă noul studiu publicat în Science Advances contrazice această teorie.

Trei ani petrecuți pentru a colecta mostre de sedimente

Echipa de oameni de ştiinţă a studiat modul în care s-a modificat clima în apropierea fermelor nordice. Pentru aceasta, cercetătorii, conduşi de Raymond Bradley de la Universitatea din Massachusetts Amherst, s-au deplasat la Lacul 578, situat lângă o veche fermă nordică, unde au petrecut trei ani colectând mostre de sedimente.

Ei au analizat apoi probele, în căutarea a doi markeri. Primul, o lipidă cunoscută sub numele de BrGDGT, care poate fi folosită pentru aflarea temperaturii. "Dacă este disponibilă o înregistrare suficient de completă, modificarea structurii lipidelor poate fi direct legată de schimbarea temperaturii", a explicat Isla Castańeda, coautoare a studiului.

Cel de-al doilea marker este derivat din stratul ceros al frunzelor plantelor, pe baza căruia poate fi determinată rata la care ierburile şi alte plante utilizate la creşterea animalelor au pierdut apă prin evaporare.

"Ceea ce am descoperit este că, deşi temperatura nu s-a modificat considerabil pe parcursul existenţei aşezării nordice din sudul Groenlandei, ariditatea a a crescut în timp", a declarat Boayand Zhao, cercetător la Brown University din Rhode Island.

Fermierii nordici au fost nevoiţi să-şi hrănească animalele cu furaje depozitate şi, chiar şi într-un an bun, animalele erau adesea atât de slăbite încât trebuiau să fie mânate pe pajişti imediat ce zăpada se topea primăvara.

În aceste condiţii, consecinţele unei secete prelungite, alături de alţi factori de presiune, economici şi sociali, ar fi putut înclina balanţa suficient pentru a face Aşezarea Estică nesustenabilă, au conchis cercetătorii.

Citiți și: „Vulturul însângerat”, brutala metodă de execuție a vikingilor, posibil să fi fost practicată în realitate (studiu)

Editor : Luana Pavaluca

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

EXCLUSIV Început abrupt de emisiune: ”Florin ne-a cutremurat cu o veste”. Dezvăluirea făcută imediat, în direct

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Atacurile Turciei în zonele controlate de kurzi din Siria au blocat accesul la apă și electricitate pentru un milion de oameni

„Efectele climei smulg bucăţi din fiecare economie și distrug vieţi”. Avertisment dur la COP29, înainte de reuniunea liderilor G20

Cum a deturnat realegerea lui Trump conferința pentru climă COP29. Președintele azer și-a schimbat total discursul

Orbán, la conferința privind schimbările climatice, din nou altfel decât UE : „Trebuie să continuăm să folosim combustibili fosili”

Partenerii noștri