Live

Live Text Rușii au atacat infrastructura feroviară din Kiev. Zelenski: Ucraina are „toate șansele” să respingă atacurile din Severodonețk

Data actualizării: Data publicării:
Severodonețk a fost aproape complet ras de pe fața pământului. Foto: Profimedia

Ucraina a recucerit jumătate din Severodonețk, oraș cheie din Donbas, a susținut guvernatorul regiunii Lugansk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost ieri în primele linii pentru a-și încuraja soldații și pentru a-i decora pe cei care s-au remarcat. În mesajul său de azi noapte, liderul de la Kiev a spus că a vizitat trupele din Lisiceansk, oraș aflat chiar lângă Severodonețk. A mers și la Zaporojie, unde, pe lângă autoritățile regionale, a stat de vorbă cu oameni fugiți din Mariupol. Pe de altă parte, Vladimir Putin a profitat de un interviu acordat principalului post public de televiziune de la Moscova pentru a amenința din nou Ucraina. Rusia va ataca centrele de comandă ale Kievului dacă occidentul va furniza rachete cu rază lungă de acțiune, spune liderul de la Kremlin.

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Controlul evaluat al teritoriului din jurul orașului estic Severodonetsk în data de 5 spre 6 iunie. Sursă: Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW)

Rusia despăgubește cu aproape 76.000 de euro familiilor soldaților din Garda Națională morți în Ucraina sau Siria

ACTUALIZARE 23.50 Familiile soldaţilor din Garda Naţională rusă (Rosgvardia) care şi-au pierdut viaţa în Ucraina sau în Siria vor primi o compensaţie de 5 milioane de ruble (75.900 de euro la cursul actual), conform unui decret semnat luni de preşedintele rus Vladimir Putin, transmite AFP, preluată de Agerpres.

"În cazul decesului militarilor care au servit în Garda Naţională şi care au luat parte la operaţiunea specială (în Ucraina) sau au îndeplinit misiuni speciale în Siria, membrii familiilor lor vor primi o indemnizaţie de 5 milioane de ruble", se afirmă în acest decret apărut pe portalul oficial de informaţii juridice.

În aprilie, un decret similar fusese semnat deja de preşedintele rus vizându-i pe grănicerii aflaţi la post la frontiera cu teritoriul ucrainean, precum şi pe "voluntarii" decedaţi în cadrul ofensivei ruse în Ucraina.

Rosgvardia a fost creată în 2016. Având misiunea să se ocupe de sarcini care revin în mod normal forţelor antirevoltă şi unităţilor de elită ale poliţiei, precum menţinerea ordinii publice, aceasta este subordonată direct preşedintelui rus.

Responsabilii ruşi sunt foarte discreţi cu privire la numărul morţilor din cadrul Rosgvardia în cursul ofensivei ruse în Ucraina şi în Siria. La sfârşitul lunii martie, Ministerul rus al Apărării anunţase că 1.351 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi pe teritoriul ucrainean, însă experţii şi responsabilii occidentali estimează numărul real ca fiind mult mai ridicat.

Peste 100 de membri ai Gărzii Naționale au fost concediați pentru că au refuzat să lupte în Ucraina, arată documente din instanță. Cazurile care implică Rosgvardia, cunoscută drept armata privată a lui Vladimir Putin, sunt cel mai clar semn de până acum al disidenței în rândurile rușilor, scria, pe de altă parte, The Guardian, la sfârșitul lunii trecute.

Rusia adaugă pe lista sa cu sancţiuni alţi responsabili americani

ACTUALIZARE 21.40 Diplomaţia rusă a adăugat luni pe lista de sancţiuni a Moscovei alţi responsabili americani cărora le va fi de acum încolo interzisă intrarea în Rusia, între care secretarul trezoreriei Janet Yellen, ca represalii la sancţiuni similare adoptate de Washington în legătură cu ofensiva în Ucraina, potrivit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

La sfârşitul lunii mai, Moscova făcuse publică o listă cu 963 de personalităţi cărora le-a fost interzis accesul pe teritoriul Rusiei, incluzându-i pe preşedintele american Joe Biden, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg şi actorul Morgan Freeman.

Noua listă cuprinde 61 de nume, în special cele ale unor responsabili guvernamentali şi politici, dar şi ale mai multor patroni de mari întreprinderi, în special în sectoarele apărării şi energiei.

În afară de Janet Yellen, au mai fost sancţionaţi ministrul energiei, Jennifer Granholm sau CEO-ul al operatorului de sateliţi OneWeb, Neil Masterson. CEO-ul de la Universal Pictures şi agenţia internaţională de rating Fitch sunt de asemenea adăugaţi pe listă.

"Pe listă au fost incluşi 61 de cetăţeni americani din rândul conducătorilor de mari întreprinderi ai complexului militaro-industrial, ai platformelor mediatice şi agenţiilor de rating, întreprinderilor de construcţie aeronautică şi navală", precizează Ministerul de Externe rus.

De la începutul invaziei în Ucraina, diplomaţia rusă a privat de intrarea în Rusia sute de personalităţi anglo-saxone.

SUA i-au confiscat lui Roman Abramovici două avioane

ACTUALIZARE 21.37 Ministerul american al Justiţiei a ordonat luni confiscarea a două avioane aparţinând oligarhului rus Roman Abramovici, pe motiv că respectivele aeronave au fost utilizate încălcând sancţiunile adoptate împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei, informează AFP.

Ministerul a explicat în documente juridice că cele două aparate, un Boeing 787-8 Dreamliner şi un Gulfstream G650ER, zburaseră în teritoriul rusesc după instituirea în 2 martie a reglementărilor americane asupra exporturilor.

Cele două avioane, în valoare de peste 400 milioane de dolari, sunt de origine americană, iar proprietarul lor, miliardarul Roman Abramovici, a dispus ca acestea să zboare în martie până în Rusia fără să fi cerut licenţă specială de reexport, potrivit ministerului.

Un cunoscut jurnalist rus de investigație, pus de Moscova pe lista persoanelor căutate

ACTUALIZARE 21.30 Jurnalistul rus de investigație Andrei Soldatov, cunoscut pentru reportajele sale despre serviciile secrete din Rusia, a anunțat luni că autoritățile de la Moscova l-au inclus pe o listă de persoane căutate și i-au înghețat conturile bancare, relatează Reuters.

„Ziua mea de luni: conturile mele din băncile rusești sunt blocate, în plus, am fost pus pe lista persoanelor căutate de către Rusia”, a scris Soldatov, cofondatorul Agentura.ru, luni, pe Twitter.

Pe site-ul Ministerului rus de Interne, Soldatov, care nu a putut fi contactat telefonic de Reuters, figurează ca fiind căutat în temeiul unui articol nespecificat din Codul Penal.

Primar: Trupele ucrainene din Severodonețk nu se vor preda

ACTUALIZARE 20.00 Luptele „feroce” de stradă din orașul Severodonețk, situat în estul Ucrainei, continuă, a anunțat primarul orașului, Oleksandr Stryuk, potrivit BBC.

Edilul a precizat, potrivit agenției de presă UNIAN, că trupele ucrainene nu vor părăsi acest oraș de importanță strategică.

„Situația se schimbă în fiecare oră”, a adăugat Stryuk. Primarul a promis că există „destule forțe și mijloace” pentru a recuceri în totalitate orașul.

Șeful serviciilor ucrainene de informații militare a declarat anterior că orașul Severodonețk a devenit punctul central actual al conflictului.

Marina ucraineană: flota rusă s-a îndepărtat la peste 100 de kilometri de coasta Ucrainei la Marea Neagră

ACTUALIZARE 19.55 Marina ucraineană a anunţat luni că a reuşit să îndepărteze flota rusă la peste 100 kilometri de coasta ucraineană a Mării Negre, unde navele ruseşti efectuează de mai multe săptămâni o blocadă navală, informează agenţiile EFE şi AFP.

„Ca rezultat al acţiunilor noastre intense pentru a învinge forţele navale inamice, grupul de nave de război al Flotei Federaţiei Ruse în Marea Neagră a fost împins înapoi la o distanţă de peste 100 de kilometri de coasta ucraineană”, conform serviciului de presă al comandamentului naval al forţelor armate ucrainene, citat de Ukrinform.

„Încercând să recâştige controlul asupra părţii de nord-vest a Mării Negre, inamicul a fost forţat să-şi schimbe tactica: a desfăşurat sisteme de rachete Bal şi Bastion în Crimeea şi în regiunea Herson şi a redislocat forţe suplimentare în Insula Şerpilor”, pe care Rusia a ocupat-o din prima zi a invaziei, menţionează comandamentul naval ucrainean.

Rusia avertizează jurnaliștii americani de la Moscova că riscă să-şi piardă acreditarea

ACTUALIZARE 19.50 Rusia a avertizat luni organizaţiile media americane că riscă să-şi piardă acreditarea dacă tratamentul jurnaliştilor ruşi în Statele Unite nu se ameliorează, potrivit a trei surse citate de Reuters, potrivit Agerpres.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, unele media de stat ruse au fost împiedicate să opereze în Statele Unite şi mai multe state occidentale le-au retras licenţele, măsuri despre care Moscova afirmă că arată nerespectarea libertăţii presei.

La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a semnat o lege în martie impunând pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru răspândirea intenţionată de ştiri "fake" despre armată, determinând unele media occidentale să-şi retragă jurnaliştii din Rusia.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a anunţat săptămâna trecută că îi cheamă pe şefii presei americane acreditaţi la Moscova să îi notifice asupra „celor mai stricte măsuri” ca răspuns la „ostilitatea” de care se lovesc jurnaliştii ruşi în Statele Unite.

La întâlnirea de luni, ea a subliniat dificultăţile întâmpinate de jurnaliştii ruşi în SUA, inclusiv legate de reînnoirea vizelor, blocarea conturilor bancare şi presupusa hărţuire din partea serviciilor de informaţii americane, potrivit a trei surse cu cunoştinţe directe despre întâlnire.

Zaharova a avertizat aceste media că, dacă jurnaliştii ruşi nu vor putea să lucreze liber în Statele Unite, atunci reporterii lor din Rusia riscă să se confrunte cu dificultăţi similare legate de vize, acreditarea mass-media şi conturi bancare.

Ea le-a spus reprezentanţilor presei din SUA că, dacă lucrurile nu se schimbă, atunci jurnaliştii americani ar trebui să plece. Ea a adăugat că Rusia nu vrea să facă acest lucru, dar este forţată din cauza situaţiei jurnaliştilor ruşi.

Zelenski spune că 75 de milioane de tone de cereale ar putea fi blocate în Ucraina, până în toamnă

ACTUALIZARE 19.45 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că până în această toamnă ar putea fi blocate 75 de milioane de tone de cereale în Ucraina, iar autorităţile de la Kiev vor arme care ar putea asigura circulaţia în siguranţă a exporturilor ţării, transmite Reuters.

În acest moment, Ucraina discută cu Marea Britanie şi Turcia ideea ca marina unei terţe ţări să garanteze trecerea exporturilor de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră ocupate de Rusia, a declarat Zelenski la o conferinţă de presă în Kiev.

Sectorul agricol şi alimentar este responsabil pentru aproape 10% din PIB-ul Ucrainei. Anul trecut, ţara vecină a exportat produse alimentare în valoare de 28 de miliarde de dolari la nivel mondial, inclusiv produse în valoare de şapte miliarde de euro în UE.

În sezonul 2020/2021, Ucraina a fost al patrulea mare exportator global de porumb şi al şaselea mare exportator de grâu, conform datelor Consiliului Internaţional al Cerealelor, mai notează sursa citată de Agerpres.

Kuleba: Nu vă încredeți în promisiunile lui Putin despre deblocarea portului Odesa

ACTUALIZARE 19.40 Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, avertizează comunitatea internațională să nu aibă încredere în promisiunile lui Vladimir Putin de a debloca rutele comerciale maritime din Marea Neagră, inclusiv portul Odesa, pentru a permite exportul de cereale.

Vladmir Putin a declarat într-un interviu că Ucraina ar putea folosi porturile Mikolaiv și Odesa pentru a face exporturi de alimente, promițând că Moscova nu va profita de scoaterea minelor din zona maritimă pentru a lansa atacuri dinspre mare.

„Putin spune că nu se va folosi de rutele comerciale pentru a ataca Odesa. Este același Putin care, cu câteva zile înainte de a lansa invazia masivă din țara noastră, le spunea cancelarului german Scholz și președintelui francez Macron că nu va ataca Ucraina. Nu putem avea încredere în Putin, cuvintele sale sunt goale”, a scris Dmitro Kuleba pe Twitter.

CITEȘTE ȘI: Rachetă rusească, aproape să lovească o centrală nucleară din sudul Ucrainei VIDEO&FOTO

Soldat condamnat la închisoare în Rusia pentru că a refuzat să plece în Ucraina, la „operațiunea specială”

ACTUALIZARE 19.30 Un tribunal din Rusia l-a condamnat la închisoare pe un soldat cecen pentru că a refuzat să participe la „operațiunea specială”, pe fondul apariției tot mai multor informații potrivit cărora personalul militar nu vrea să lupte în Ucraina.

n hotărârea instanței nu se precizează dacă soldatul angajat pe bază de contract Ali Musaiev a sfidat ordinul de a lupta în Ucraina, menționându-se doar că a refuzat să participe la o „misiune specială”. Însă data presupusei insubordonări a lui Musaiev - 23 aprilie - dar și denumirea agreată de Rusia pentru războiul din Ucraina - „operațiune militară specială” - arată clar că acesta a refuzat să plece la luptă în țara vecină, nu să participe la o misiune oarecare.

Un tribunal militar din capitala cecenă Groznîi l-a găsit vinovat pe Musaiev pentru eludarea serviciului militar pe 13 mai, dar confirmarea deciziei a apărut în baza de date a instanțelor ruse după două săptămâni, potrivit The Moscow Times.

Soldatul a fost condamnat la 10 zile de închisoare.

Citește continuarea aici

Volodimir Zelenski: Ucraina are „toate șansele” să desfășoare o ripostă la Severodonetsk

ACTUALIZARE 17.25 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că forțele ruse au avut avantaj numeric în bătălia pentru orașul Severodonetsk, din est, dar că forțele ucrainene au „toate șansele” să riposteze. 

Liderul de la Kiev le-a spus reporterilor, la un briefing la Kiev, că situația va deveni foarte dificilă pentru Ucraina dacă Rusia va sparge rezistența ucraineană în Donbas și va obține câștiguri mai mari de teritoriu, noteză Reuters.

Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică vrea să trimită o misiune internaţională de experţi la centrala nucleară de la Zaporojie

ACTUALIZARE 16.04 Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) lucrează la trimiterea unei misiuni internaţionale de experţi la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată într-o zonă din sud-estul Ucrainei ocupată de forţele ruse şi care este cea mai mare de acest gen din Europa, informează luni agenţia Reuters, citându-l pe directorul AIEA Rafael Grossi.

Grossi avertizează de câteva luni că situaţia de la centrală, unde personalul ucrainean lucrează sub comandă rusă, prezintă un risc de securitate şi că doreşte să deplaseze la faţa locului o misiune.

Ucraina a indicat că este preocupată în privinţa livrărilor de piese de schimb pentru centrală, a menţionat directorul AIEA în cadrul reuniunii trimestriale a Consiliului guvernatorilor agenţiei, adăugând că datele privind materialele nucleare nu au fost comunicate încă acesteia aşa cum ar fi trebuit. 

"Am luat notă de apelul guvernului ucrainean", a menţionat Grossi. "Lucrăm la modalităţi de trimitere a unei misiuni. Nu trebuie ca alte consideraţii să împiedice desfăşurarea acestei misiuni internaţionale esenţiale", a subliniat el.

Situaţia de la Zaporojie constituie "un risc clar şi prezent pentru securitatea, siguranţa şi garanţiile centralei nucleare", a reiterat directorul general al AIE, citat de Agerpres.

Numărul de cazuri de tuberculoză și HIV va crește în regiune ca urmare a războiului din Ucraina (experți)

ACTUALIZARE 15.50 Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei a avertizat că se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri de tuberculoză şi HIV în Ucraina ca urmare a războiului, relatează luni dpa.

„Este prea devreme pentru a evalua cu exactitate consecinţele pe termen lung ale războiului, dar ne aşteptăm ca acest conflict să aibă un impact semnificativ asupra ratelor de tuberculoză şi HIV în Ucraina şi în întreaga regiune”, a declarat directorul fondului, Peters Sands, pentru organizaţia mass-media germană RND.

„Mişcările importante de refugiaţi, care trăiesc în adăposturi înghesuite, şi întreruperea serviciilor medicale favorizează răspândirea bolilor infecţioase”, a adăugat Sands.

În Ucraina trăiesc circa 260.000 de persoane cu HIV, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Citește continuarea AICI

Rusia plănuiește să permită navelor care transportă cereale să părăsească portul Odesa. Turcia preia „operațiunile de deminare”

ACTUALIZARE 15.32 Guvernul rus plănuieşte să autorizeze navele care transportă cereale să părăsească portul Odesa, relaxând o blocadă ce a stârnit îngrijorări cu privire la înrăutățirea foametei în țările dependente de exporturile de alimente din Ucraina, informează luni dpa.

Conducerea Rusiei a convenit cu Ankara şi Kievul asupra unei scheme pentru a lăsa navele care transportă cereale să plece din Odesa, port care este supus unei blocade, potrivit unei informaţii publicate de cotidianul proguvernamental rus Izvestia, care citează surse din guvern.

„În apele teritoriale ale ţării vecine, forţele militare turce vor prelua operaţiunile de deminare şi de asemenea vor escorta navele până în apele teritoriale neutre”, informează cotidianul Izvestia. Apoi, navele de război ruse vor escorta navele ce transportă cereale spre strâmtoarea Bosfor.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale şi colapsul livrărilor sale cauzat de invazia rusă a lovit puternic ţările din Africa. Foto: Profimedia Images

Aceşti paşi survin în contextul în care preţurile la produse alimentare au crescut puternic după ce războiul rus asupra Ucrainei a dus la turbulenţe majore pe pieţele mondiale, scrie Agerpres.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale şi colapsul livrărilor sale cauzat de invazia rusă a lovit puternic ţările din Africa.

Vezi și: Imagini impresionante în Harkov. Mai mulți absolvenți au dansat valsul de sfârșit de liceu în fața ruinelor școlii bombardate de ruși

Criza cerealelor blocate în porturile ucrainene. Putin vorbește într-un interviu despre rolul României

ACTUALIZARE 15.00 Vladimir Putin spune că vina pentru criza alimentară care se preconizează la nivel global nu este a Rusiei. Acesta a afirmat pentru televiziunea de stat Rossiya 1 că după deminarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Rusia va asigura trecerea „în siguranță” a transporturilor navale de cereale din Ucraina către restul lumii. Putin a mai spus că o rută de export posibilă este și prin România, pe Dunăre.

Într-un interviu pentru postul național de televiziune Rossiya 1, primul după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Vladimir Putin a fost întrebat de cauzele crizei alimentare care se prefigurează la nivel global și de legătura cu creșterea prețurilor la gaze naturale și combustibil. Liderul de la Kremlin a negat că Rusia ar avea vreo vină în această situație și a respins responsabilitatea către SUA și politica financiară de acolo.

Președintele rus Vladimir Putin. Foto: Profimedia Images

Vladimir Putin a spus că acuzațiile oficialilor de rang înalt privind blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din porturile ucrainene sunt o „cacealma”.

Vladimir Putin: „În primul rând, sunt niște lucruri obiective. Lumea produce aproape 800 de milioane de tone de cereale, grâu pe an. Acum ni se spune că Ucraina este pregătită să exporte 20 de milioane de tone. Așa că, 20 de milioane de tone din 800 de milioane de tone însumează 2,5%. Dar dacă continuăm de la faptul că grâul reprezintă doar 20% din toate produsele alimentare din lume – și în acest caz, nu sunt datele noastre, vin de la ONU – asta înseamnă că aceste 20 de milioane de tone de grâu ucrainean sunt doar 0,5%, practic nimic. Acesta este primul punct.

Citește continuarea AICI

Rusia spune că interzicerea avionului lui Lavrov reprezintă "o acțiune ostilă"

ACTUALIZARE 14.20 Rusia spune că interzicerea avionului lui  Serghei Lavrov în spațiul aerian al vecinilor Serbiei reprezintă o "acțiune ostilă". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că astfel de acțiuni ar putea pune probleme în calendarul întâlnirilor diplomatice la nivel înalt. 

Dmitri Peskov a declarat reporterilor că astfel de acțiuni ar putea cauza probleme în calendarul întâlnirilor diplomatice la nivel înalt, dar nu vor împiedica Moscova să mențină contacte cu țările prietene.

Ambasadorul american de la Moscova, mesaj pentru Putin

ACTUALIZARE 13.50 Rusia nu ar trebui să închidă ambasada Statelor Unite de la Moscova în ciuda crizei provocate de războiul din Ucraina deoarece discuțiile trebuie să continue între primele două puteri nucleare ale lumii, a transmis luni ambasadorul american de la Moscova, potrivit Reuters.

În încercarea sa evidentă de a trimite un mesaj Kremlinului, John J. Sullivan, ambasadorul american desemnat de fostul președinte Donald Trump, a declarat pentru TASS, agenția de stat a Rusiei, că Washington și Moscova nu ar trebui să rupă pur și simplu legăturile diplomatice.

„Trebuie să păstrăm abilitatea de a comunica între noi”, a spus Sullivan, care a avertizat împotriva înlocuirii operelor lui Lev Tolstoi de pe rafturile bibliotecilor din Occident sau a muzicii lui Piotr Ilici Ceaikovski, potrivit Reuters.

Putin se laudă cu sistemele antiaeriene rusești care doboară drone ucrainene: „Le sparg ca pe nuci”

ACTUALIZARE 13.15 Președintele rus Vladimir Putin a profitat de un interviu acordat principalului post public de televiziune de la Moscova pentru a amenința din nou Ucraina.

Rusia va ataca centrele de comandă ale Kievului dacă Occidentul va furniza rachete cu rază lungă de acțiune, spune liderul de la Kremlin. Putin a minimalizat pe de altă parte furnizarea de sisteme Himars de către americani - ucrainenilor.

Putin susține de asemenea că dronele folosite de ucraineni sunt mult inferioare armelor ruse.

Rogozin amenință „românii răzbunători” și „bulgarii fricoși” cu racheta nucleară SATAN: „Nu le va cere permisiunea de a zbura”

ACTUALIZARE 12:25 Șeful programului spațial rusesc, Dmitri Rogozin, amenință într-un mesaj publicat pe Twitter mai multe țări est-europene, printre care și România, după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, nu a putut să călătorească în Serbia pentru că țările europene vecine și-au închis spațiul aerian pentru avionul care trebuia să îl ducă la Belgrad.

Potrivit cotidianului sârb Vecernje Novosti, este vorba de trei ţări vecine Serbiei: Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru.

În mesajul său, Rogozin amenință și România cu rachetele nucleare Sarmat.

„De ce este bună SARMAT? (n.red. noua rachetă a Moscovei, botezată „Satan 2” în terminologia NATO) Nu le va cere permisiunea de a zbura bulgarilor fricoși, românilor răzbunători sau muntenegrenilor care au trădat istoria noastră comună. Asemenea și altor suedezi”, a scris Rogozin, pe Twitter.

Autoritățile ruse spun că un pod a fost bombardat aproape de frontiera cu Ucraina

ACTUALIZARE 11:25 Autorităţile ruse au raportat bombardamente asupra localităţii Tiotkino din regiunea Kursk din vestul Rusiei, în apropiere de frontiera cu Ucraina, informează luni dpa.

„Nu s-au înregistrat morţi sau răniţi”, a precizat guvernatorul regiunii, Roman Starovoit, pe reţeaua socială VKontakte.

Potrivit lui Starovoit, ţinta atacului a fost un pod din localitate, însă au fost lovite o clădire rezidenţială şi o fabrică locală de zahăr, iar un autoturism a fost cuprins de flăcări, conform Agerpres.

Imagini difuzate arată un pod de cale ferată care pare să fi fost distrus în urma atacului. Podurile sunt folosite de armata rusă pentru a-şi aproviziona trupele aflate în Ucraina.

Rusia a acuzat de mai multe ori Ucraina de atacuri sporadice asupra regiunilor sale de frontieră, de când Moscova a declanşat aşa-zisa „operaţiune militară specială” asupra ţării vecine.

Rușii au atacat cu rachete de croazieră infrastructura feroviară din Kiev (ministerul apărării britanic)

ACTUALIZARE 11:20 Ministerul Apărării britanic a afirmat că rachete de croazieră aer-sol ruse au lovit duminică infrastructura feroviară din capitala ucraineană Kiev, transmite Reuters.

Confruntări intense continuau în oraşul Severodoneţk, iar forţele ruse înaintează spre Sloviansk, a scris ministerul într-o postare pe Twitter, conform Agerpres.

Poziţia forţelor ucrainene care luptă în Severodoneţk „s-a înrăutăţit puţin”, a apreciat luni guvernatorul regiunii Lugansk, Serhi Gaidai.

„Apărătorii noştri au reuşit să întreprindă un contraatac o vreme; au eliberat mai mult de jumătate din oraş. Însă acum situaţia s-a înrăutăţit puţin din nou pentru noi”, a spus oficialul la televiziunea naţională ucraineană.

Rusia reacționează după ce trei vecini ai Serbiei l-au împiedicat pe Lavrov să ajungă la Belgrad: Diplomația nu stăpânește teleportarea

ACTUALIZARE 10.15 Moscova reacționează după ce trei țări europene vecine Serbiei și-au închis spaţiul aerian pentru avionul ministrului de externe rus, care era aşteptat luni la Belgrad.

"Astăzi, (...) ţările din jurul Serbiei au închis canalul de comunicare, refuzând să autorizeze survolarea (teritoriilor lor) pentru avionul lui Serghei Lavrov, care era aşteptat în Serbia", a declarat duminică seara Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, pentru canalul de televiziune italian La7, citată de agenţiile de presă ruse.

"Delegaţia rusă urma să ajungă la Belgrad pentru negocieri. Însă ţările membre ale Uniunii Europene şi NATO şi-au închis spaţiul aerian", a adăugat ea, scrie Agerpres.

Citește continuarea AICI

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus. Foto: Profimedia Images

Kadîrov spune Ucraina va vedea în următoarele zile o „operațiune specială adevărată”. „Îi vom face bucuroși pe adevărații patrioți”

ACTUALIZARE 9.55 Liderul cecen Ramzan Kadîrov a afirmat, în cel mai recent avertisment video lansat pe canalul său de Telegram, că în Ucraina va avea loc în următoarele zile „o operațiune specială adevărată”. 

Înregistrarea cu liderul cecen a fost distribuită duminică pe twitter de jurnalistul Francis Scarr de la BBC, care a și tradus mesajul lui Kadîrov. 

„În următoarele zile veți vedea o operațiune specială adevărată, don, îi veți vedea pe acei șeitani (unul dintre numele dracului - n. red.) fugind, don, nu doar din acele orașe, dar și din Ucraina, don! Ne pregătim, deci, și îi vom face bucuroși pe adevărații patrioți ai Rusiei și fie ca dușmanii noștri să moară, don!”, a spus liderul cecen în filmare.

Citește continuarea AICI

Papa Francisc cere liderilor lumii să negocieze pentru a opri războiul și anunță că ar putea vizita Ucraina

ACTUALIZARE 8.45 "Nu aduceți umanitatea la distrugere", a transmis Papa Francisc într-un nou mesaj. Suveranul Pontif i-a îndemnat pe liderii tuturor țărilor să înceapă "negocieri reale" și "discuții concrete" pentru a opri războiul din Ucraina și a anunțat că în următoarele zile se va întâlni cu reprezentanţi ai guvernului ucrainean, cu care va discuta despre posibilitatea unei vizite în această ţară. 

Papa Francisc a cerut, duminică, să se desfăşoare "negocieri reale" care să permită ajungerea la "o încetare a focului şi o soluţie sustenabilă" în Ucraina şi a invitat "responsabilii naţiunilor" să nu ducă "umanitatea la distrugere".

Francisc a amintit că, "odată cu împlinirea a 100 de zile de la începerea agresiunii armate ruse în Ucraina, asupra umanităţii s-a abătut din nou coşmarul războiului, care reprezintă negarea visului lui Dumnezeu".

"Popoare care se înfruntă, care se ucid, oameni care în loc să se apropie sunt alungaţi din casele lor", a spus papa Francisc, vorbind despre "furia distrugerii şi a morţii (...) care alimentează o escaladare tot mai periculoasă pentru toţi", notează EFE, citată de Agerpres.

Papa Francisc a lansat un apel pentru reformarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Foto: Profimedia Images

Ucrainenii au publicat fotografia cu trupul generalului rus Roman Kutuzov, ca dovadă că l-au omorât

ACTUALIZARE 8.40 Moscova a mai pierdut un general în Ucraina - al 11-lea în acest război. Generalul-maior Roman Kutuzov, comandantul Armatei a 5-a, a fost ucis în luptele din estul țării. Armata ucraineană a publicat ca dovadă fotografia cu trupul acestuia.

Informația a fost publicată și de presa rusă, care îl prezintă drept un erou. Precizează că ultima lui bătălie a fost în raionul Popasna, din Lugansk, unde ar fi condus personal o unitate de luptă. 

Rusia a pierdut un număr mare de ofițeri de rang înalt în invazia declanșată de Vladimir Putin. 

Pe lângă cei 11 generali, cel puțin 49 de colonei au fost uciși în războiul cu Ucraina. Soldații morți ar fi peste 30.000, potrivit forțelor ucrainene.

Institutul pentru Studiul Războiului: Contraatacurile armatei Ucrainei slăbesc poziția rușilor

ACTUALIZARE 8.30 În analiza de duminică noapte spre luni dimineață, Institutul pentru Studiul războiului din Washington (ISW) transmite că forțele ucrainene au continuat să desfășoare contraatacuri limitate și localizate cu  succes împotriva pozițiilor rusești de pe tot frontul în ultimele 24 de ore, inclusiv recucerind zone mari din Severodonețk, orașul din regiunea Lugansk unde Kremlinul și-a concentrat majoritatea forțelor pe capturare.

ISW spune că un canal rusesc de Telegram a susținut că trupele ucrainene au lansat un contraatac la nord de orașul Harkov, indicând că forțele ucrainene continuă să facă presiuni asupra liniilor defensive rusești în apropierea graniței cu Rusia.

Forțele ucrainene caută probabil să profite de concentrarea continuă a Rusiei asupra orașului Severodonețk pentru a efectua contraatacuri asupra altor axe de avans, mai notează analiștii americani.

Chiar dacă forțele ruse continuă să mobilizeze echipamente și trupe în zona Severodonețk-Lisichansk, forțele ucrainene au efectuat un contraatac cu succes la Severodonețk în ultimele 48 de ore și au împins trupele ruse înapoi la periferia de est a orașului și în afara așezărilor din sud, mai subliniază ISW.

Presiunea contraofensivelor ucrainene va continua probabil să-i facă pe ruși să-și concentreze atenția asupra Oblastului Lugansk și, prin urmare, va conduce la vulnerabilități în eforturile defensive ale forțelor ruse în Oblastul Harkov și de-a lungul Axei de Sud. Capacitatea forțelor ucrainene de a contraataca cu succes în Severodonețk, actuala zonă prioritară de operațiuni a Kremlinului, indică în continuare scăderea puterii de luptă a forțelor ruse în Ucraina, se mai prevede în evaluarea analiștilor americani de la ISW.

Lavrov nu mai poate ajunge la Belgrad, după ce trei vecini ai Serbiei și-au închis spațiul aerian pentru avionul lui

ACTUALIZARE 8.20 Vizita în Serbia a ministrului rus de externe Serghei Lavrov, programată pentru perioada 6-7 iunie, a fost anulată deoarece trei dintre vecinii Serbiei și-au închis spațiul aerian pentru avionul lui, scrie BBC.

Bulgaria, membru UE, a impus această interdicție a zborului, împreună cu Macedonia de Nord și Muntenegru - țări care speră, precum Serbia, să adere la UE.

Ministerul de Externe al Rusiei a confirmat anularea zborului. 

Putin amenință cu atacuri asupra Kievului

ACTUALIZARE 7.45 Vladimir Putin amenință că Rusia va ataca centrele de comandă ale Kievului dacă occidentul va furniza rachete cu rază lungă de acțiune, spune liderul de la Kremlin.. Putin a minimalizat pe de altă parte furnizarea de sisteme Himars de către americani ucrainenilor. Putin susține de asemenea că dronele folosite de ucraineni sunt mult inferioare armelor ruse.

Vladimir Putin: "Există și a treia componentă, dronele. După cum știți, sunt câteva tipuri. Ele sunt folosite încă de la bun început, dar doar acolo unde nu există sisteme performante anti-aeriene.  

Noi avem sisteme tip Panțâri. Să nu se supere nimeni, dar sistemele noastre le sparg ca pe nuci. Am distrus zeci, trebuie să înțelegeți, zeci de astfel de aparate. Există și alte tipuri folosite pentru spionaj. Sunt o mulțime. Au zburat de la bun început și zboară și acum. Sunt trimise Ucraine încă de la început. Toate sunt de producție externă.

Și există al treilea tip, dronele de spionaj, care au un caracter strategic. Ele zboară la înălțimi cuprinse între 8-11 kilometri. Ele au fost folosite întotdeauna. Au fost folosite încă dinainte de începerea operațiunii, au zburat mereu deasupra Marii Negre, au zburat mereu deasupra Ucrainei, dar, într-adevăr, nu au intrat in spațiul nostru aerian. De ce să fie date Ucrainei, nu am putut înțelege niciodată. Doar, poate pentru ca ele sa aterizeze undeva si sa vadă cum sunt construite, alt sens pur si simplu nu văd.  

Iată de ce asta nu schimbă nimic și nu înțelegem de ce toată această nebunie cu livrările de armament, doar dacă nu cumva scopul este ca acest conflict armat să fie prelungit cât mai mult".

Zelenski a mers din nou aproape de linia frontului și l-a premiat pe băiețelul din Mariupol care a ținut un jurnal devenit celebru

ACTUALIZARE 7.35 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părăsit duminică regiunea Kiev, pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse, și s-a dus din nou aproape de linia frontului, vizitând poziții ucrainene din apropiere de Zaporojie, Lîsîceansk și Bahmut, ultimele două orașe din regiunea Donbas, aflată în prezent în centrul ofensivei ruse.

Zelenski s-a întâlnit cu soldații de pe linia frontului, dar și cu ucraineni strămutați, inclusiv cu cei care au reușit să fugă din Mariupol. Printre aceștia se numără și un băiețel, Iehor, care a ținut un jurnal de război în care a povestit cum i-au murit ființe dragi, inclusiv bunica. Jurnalul băiatului a devenit celebru pe rețelele sociale, iar președintele a ținut să-l cunoască personal și i-a dat un cadou. 

Deplasarea președintelui a fost anunțată de Președinția ucraineană duminică seara, în mai multe comunicate succesive însoțite de fotografii. Mai întâi, Volodimir Zelenski a fost într-o „deplasare de lucru” în regiunea Zaporojie, unde a vizita pozițiile de front al armatei ucrainene, „s-a familiarizat cu situația operațională de pe linia frontului de apărare”, a stat de vorbă cu militarii și le-a înmânat acestora distincții de stat și premii.

Președintele a aflat că aproape 60 la sută din teritoriul regiunii este ocupat de trupele rusești, iar în unele părți au loc lupte. Zeci de localități din regiune nu au curent electric și mii de lucrări de infrastructură au fost distruse. Cu toate acestea, regiunea este un punct important de refugiu pentru ucrainenii care fug din zonele ocupate de ruși, în special din Herson și Mariupol.

Puteți vedea GALERIA FOTO aici

Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu raza de acțiune de 80 de kilometri

ACTUALIZARE 7.20. Marea Britanie va furniza Ucrainei lansatoare de rachete cu o rază de acţiune de 80 de kilometri pentru a face faţă ofensivei ruse, a anunţat luni Ministerul Apărării.

Aceste sisteme de lansatoare de rachete multiple (M270 MLRS) vor permite "creşterea semnificativă a capacităţile forţelor ucrainene", a transmis ministerul într-un comunicat.

Decizia a fost luată în "strânsă coordonare" cu Statele Unite, care au anunţat săptămâna trecută furnizarea de sisteme Himars cu o rază de acţiune de 80 de kilometri, multiple lansatoare de rachete montate pe blindate uşoare.

"Dacă comunitatea internaţională îşi menţine sprijinul, Ucraina poate câştiga", a comentat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace. "Strategia Rusiei se schimbă şi sprijinul nostru trebuie să se schimbe", a adăugat el, subliniind că aceste noi arme le vor permite ucrainenilor "să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale a artileriei cu rază lungă de acţiune, pe care forţele lui Putin au folosit-o fără discernământ pentru a distruge oraşe".

Sprijinul militar al Marii Britanii pentru Ucraina se ridică până acum la peste 750 de milioane de lire sterline (874 de milioane de euro).

 

Editor : G.M. | M.D.B.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

Haos! FOTO Mike Tyson l-a pălmuit pe Paul înainte de luptă: ”S-a terminat cu vorba” / ”Lovești ca o fetiță”. De la ce a pornit totul

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

„Trebuie să se oprească”. Trump spune că războiul din Ucraina este o prioritate pentru viitoarea sa administrație de la Casa Albă

Situația pe frontul din Kursk. Ce spune Kievul despre participarea soldaților nord-coreeni la război

Atac al Rusiei, cu drone lansate din Marea Neagră, asupra Odesei și a altor ținte din sudul Ucrainei: cel puțin un mort și opt răniți

Sistemul israelian de avertizare timpurie în caz de raid aerian, foarte aproape de a deveni operațional în Ucraina

Partenerii noștri