Live Text Război, ziua 114. Un lider prorus cere ocuparea întregii Ucraine inclusiv a „oraşului rusesc Kiev”. Zelenski introduce vize pentru ruși
Ucraina va primi în continuare arme, sprijin politic și umanitar și, foarte probabil, statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Sunt principalele promisiuni făcute ieri, la Kiev, de Emmanuel Macron, Olaf Sholz, Mario Draghi și Klaus Iohannis. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski consideră că vizita celor 4 lideri europeni la Kiev a marcat o „zi istorică” pentru ţara sa.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Olanda şi-a retras obiecţiile faţă de acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina
ACTUALIZARE 20:10 Olanda (Ţările de Jos) a renunţat la rezervele exprimate faţă de acordarea statutului de ţară candidată la UE pentru Ucraina, a anunţat vineri ministrul de externe olandez Wopke Hoekstra, relatează agenţiile Reuters şi dpa, preluate de Agerpres.
Comisia Europeană a recomandat mai devreme în aceeaşi zi acordarea acestui statut pentru Ucraina şi Republica Moldova, nu însă şi pentru Georgia, o decizie urmând să fie luată de liderii europeni la summitul din 23-24 iunie.
„Acesta trimite un semnal: Nu vom abandona Ucraina”, a declarat Wopke Hoekstra, care a apreciat că propunerea Comisiei este una echilibrată şi ţine cont de situaţia specială a Ucrainei în contextul agresiunii militare ruse asupra acestei ţări.
Olanda avusese până în prezent o poziţie mai degrabă critică faţă de statutul de ţară candidată pentru Ucraina, considerând că acesta trebuie acordat numai după îndeplinirea unor condiţii stricte, mai notează sursele citate de Agerpres.
Ucraina introduce vize pentru cetățenii ruși de la 1 iulie
ACTUALIZARE 20:00 Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după aproape patru luni de la declanşarea invaziei ruse asupra ţării sale.
Guvernul ucrainean urmează să adopte în cursul zilei o decizie oficială în acest sens "pentru a contracara ameninţările fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru", a precizat şeful statului pe Telegram.
Această decizie importantă va pune capăt călătoriilor fără viză pentru cetăţenii ruşi, care erau în vigoare de la obţinerea independenţei faţă de URSS, în 1991.
"Pe fondul războiului lansat de Rusia, este necesar să întărim controlul asupra intrării cetăţenilor ruşi în Ucraina. Securitatea este prioritatea", a adăugat şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak.
Aceste două foste republici slave, care au o frontieră comună de aproape 2.300 km, sunt de asemenea apropiate de legăturile familiale între cetăţeni.
Numărul de ruşi care călătoresc în Ucraina a scăzut puternic de la anexarea în 2014, de către Moscova, a peninsulei ucrainene Crimeea, urmată de un război cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei susţinuţi de Kremlin.
Dacă în 2013 10,8 milioane de ruşi vizitaseră ţara vecină, această cifră a scăzut la 2,5 milioane în 2014, iar apoi la 1,5 milioane pe an din 2015 şi până în 2019, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al gărzilor de frontieră ucrainene Andrii Demcenko.
În anii 2020 şi 2021, pe fondul pandemiei de COVID-19, numărul de călători ruşi nu a depăşit 500.000 de intrări pe an, potrivit aceleiaşi surse.
Ucraina, care a cunoscut două revoluţii pro-democraţie din 2004 şi unde rusa continuă să fie vorbită pe larg, a devenit în ultimii ani o destinaţie de exil pentru ruşii liberali care fug de regimul lui Vladimir Putin.
La sfârşitul lui ianuarie, 175.000 de ruşi beneficiau de un titlu de şedere în Ucraina, a declarat pentru AFP Serviciul de stat pentru migraţii. Numeroşi alţi ruşi s-ar putea afla însă în ţară ilegal, întrucât Kievul nu a solicitat până acum vize, notează AFP, preluată de Agerpres.
Șeful Sberbank: Rusia ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a reveni la nivelul din 2021
ACTUALIZARE 19:45 Economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelul la care era în 2021, înainte de impunerea de sancţiunilor internaţionale, în condiţiile în care aceste sancţiuni au şters jumătate din schimburile comerciale ale Rusiei, a declarat vineri directorul general de la Sberbank, German Gref, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
După ce Moscova a trimis trupe în Ucraina, la data de 24 februarie, statele occidentale au impus cele mai dure sancţiuni economice cu care Rusia s-a confruntat în istoria modernă. Imediat după anunţarea sancţiunilor occidentale, activele ruseşti au avut de suferit, iar preţurile de consum au explodat, ceea ce a determinat autorităţile ruse să introducă restricţii asupra mişcărilor de capital, să majoreze dobânzile şi să restrângă capacitatea investitorilor străini de a-şi vinde activele din Rusia.
German Gref, a cărui bancă este cea mai importantă instituţie financiară din Rusia, controlând majoritatea depozitelor şi împrumuturilor către companii, a estimat vineri că ţările care au impus sancţiuni Rusiei erau responsabile pentru 56% din exporturile şi 51% din importurile sale.
"Există o ameninţare la adresa a 15% din Produsul Intern Brut al ţării. În consecinţă, şi dacă nu facem nimic, am putea avea nevoie de aproximativ un deceniu pentru a readuce economia la nivelul din 2021", a spus German Gref la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF).
Sancţiunile impuse băncilor ruseşti au dus la diminuarea tranzacţiilor financiare cu instituţiile financiare din străinătate în timp ce Rusia este de asemenea împiedicată să primească echipamente şi componente esenţiale pentru industriile sale auto, energie şi aeronautică.
Potrivit lui German Gref, livrările cargo au scăzut de şase ori în timp ce transporturile pe mare şi pe calea aerului sunt de asemenea obstrucţionate deoarece sancţiunile au împiedicat companiile aeriene ruseşti să zboare spre vest iar navele maritime sub pavilion rusesc nu au voie să intre în porturile UE.
Deşi admit că există unele obstacole, oficialii ruşi susţin că economia performează mai bine decât se estima iniţia, în timp ce diversificarea unor livrări şi preţurile mai mari la energie, care provenind în parte şi de pe urma sancţiunilor, aduc venituri mai mari la bugetul statului.
Pe măsură ce Uniunea Europeană se pregăteşte să renunţe la combustibilii fosili ruseşti în 2027, Rusia şi-a reorientat peste jumătate din livrările sale de petrol spre Asia, a declarat Aleksandr Diukov, directorul companiei petroliere Gazprom Neft, tot la forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg.
La rândul său, Dmitri Pankov, director general la Delo Group, care operează principalul operator feroviar de transport marfă din Rusia, Transcontainer, precum şi firma Global Ports, care are terminale maritime în zonele de nord-vest, extremul orient şi sudul Rusiei, a spus că deşi tendinţa de scădere a livrărilor cargo continuă, au început să apară clienţi asiatici. "Nu sunt mari companii globale de transport cargo ci mai ales operatori locali", a spus Dmitry Pankov la SPIEF.
Turcia se așteaptă la progrese asupra planului ONU de reluare a exporturilor de cereale prin Marea Neagră
ACTUALIZARE 19:30 Turcia aşteaptă ''evoluţii rapide'' privind planul ONU pentru exportul cerealelor blocate în Ucraina, a declarat vineri ministrul turc al apărării, Hukusi Akar, potrivit AFP.
''Avem circa 15 nave încărcate cu cereale în porturile ucrainene. Aceste chestiuni au fost discutate în numeroase ocazii. Discuţii diplomatice foarte intense continuă", a declarat ministrul ''Vom vedea în zilele următoare evoluţii rapide ale lucrurilor. Încercăm să soluţionăm rapid această chestiune prin organizarea unei reuniuni între Rusia, Ucraina, ONU şi Turcia'', a adăugat oficialul turc.
Turcia s-a declarat săptămâna aceasta dispusă să găzduiască o astfel de reuniune cvadripartită pentru a debloca transportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, în cadrul unui plan al ONU.
''ONU are un plan. Observăm cu plăcere că părţile au căzut în mare parte de acord asupra acestuia. Poate fi pus în practică, eventual cu câteva modificări minore'', a mai remarcat ministrul turc al apărării.
De asemenea, precizează acesta, o ''linie telefonică directă'' (hot line) a fost stabilită între experţii militari din Ucraina, Rusia şi Turcia pentru a facilita tratativele despre punerea în aplicare a planului ONU. ''Generali din ministerele apărării ucrainean, rus şi turc au fost desemnaţi. Prima întâlnire cu un general rus a avut loc pe 1 iunie (...) Linia telefonică directă este folosită în permanenţă'', a mai spus ministrul Hukusi Akar.
Conform acestuia, planul ONU pentru reluarea exporturilor ucrainene prin Marea Neagră este ''aplicabil''.
Odată cu lansarea agresiunii militare asupra Ucrainei pe 24 februarie, Rusia a impus în Marea Neagră o blocadă asupra porturilor ucrainene, în special asupra portului Odesa. Navigaţia civilă este împiedicată şi de mine amplasate de-a lungul coastei ucrainene, unele plutind în derivă pe mare după ce s-au desprins de cablurile de ancorare, potrivit Rusiei, ori au fost lansate deliberat de armata rusă, potrivit Ucrainei.
Aceasta din urmă caută în prezent cu disperare să exporte cele circa 20 de milioane de tone de cereale stocate în silozurile ţării, unde viitoarele recolte din vara aceasta vor necesita la rândul lor să fie depozitate.
Planul ONU nu prevede în mod necesar o operaţiune de dragare a minelor, ci crearea unui coridor navigabil securizat.
Rusia s-a declarat pregătită să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Ucraina îşi deminează zonele de coastă pentru a permite exportul cerealelor, ceea ce Kievul a refuzat, întrucât deminarea ar permite flotei militare ruse să atace, reamintește Agerpres.
Boris Johnson, o nouă vizită-surpriză la Kiev
ACTUALIZARE 19:30 Premierul britanic, Boris Johnson, a venit, vineri, la Kiev, pentru a doua oară de la începutul războiului, și s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, oferind ajutorul Londrei pentru antrenarea a 10.000 de soldați ucraineni la fiecare 120 de zile, relatează „The Guardian”.
Această vizită surpriză a premierului britanic - care și-a anulat în ultima clipă o deplasare planificată la Doncaster, unde urma să țină un discurs în fața parlamentarilor conservatori și a unor aleși locali - intervine a doua zi după vizita istorică a patru lideri UE în Ucraina: Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și Klaus Iohannis.
Boris Johnson a mai fost la Kiev la începutul lunii aprilie, fiind primul lider din G7 (principalele state industrializate din lume) care a vizitat Ucraina de la invazia rusă în această ţară, declanșată la 24 februarie. El a surprins și atunci, făcând o plimbare prin oraș împreună cu Volodimir Zelenski.
Biroul premierului Johnson a publicat vineri un comunicat în care a anunțat că Boris Johnson s-a oferit să lanseze o operațiune majoră de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențial de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare 120 de zile.
„Vizita mea de astăzi, în inima acestui război, este pentru a trimite un mesaj clar și simplu poporului ucrainean: Marea Britanie este cu voi și vom fi alături de voi până când veți învinge în cele din urmă. Noul program de pregătire militară ar putea schimba ecuația acestui război - valorificând cea mai puternică dintre forțe, determinarea ucrainenilor de a învinge”, a spus Johnson, citat în comunicat.
La rândul său, Andri Iermak, șeful cancelariei președintelui ucrainean, a scris pe Twitter că discuțiile au vizat „livrările de arme grele și sisteme de apărare aeriană atât de necesare, sprijinul economic pentru Ucraina, creșterea presiunii sancțiunilor asupra Rusiei”.
Mai multe detalii, aici.
Delirul lui Vladimir Putin: UE „și-a pierdut complet suveranitatea” și „dansează cum îi cântă altcineva”
ACTUALIZARE 17:35 După ce a întârziat două ore din cauza unui presupus atac cibernetic, Vladimir Putin a susținut un discurs la Forumul economic de la Sankt Petersburg, în care a precizat că Rusia a fost „forțată” să lanseze „operațiunea specială” din Ucraina. De asemenea, liderul de la Kremlin a avut o reacție și la anunțul de vineri al Comisiei Europene, prin care Ursula von der Leyen a recomandat acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și R. Moldova. Președintele rus a transmis participanților aflați la „Davosul rusesc” că Uniunea Europeană „și-a pierdut complet suveranitatea” și „dansează cum îi cântă altcineva”.
Putin și-a început pedoaira, spunând că forumul are loc „într-un moment dificil pentru întreaga comunitate mondială”, transmite The Guardian.
„Economia, piețele și înseși principiile sistemelor economice globale sunt în pericol”, a spus Putin. „SUA și-au declarat victoria în Războiul Rece la fel ca Londra, iar mai târziu au ajuns să se considere zei pe planeta Pământ”, a declarat președintele rus, precizând și că cele două state menționate cred că „nu au îndatoriri, ci doar interese”.
Vladimir Putin a mai susținut că decizia Rusiei de a începe așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina a fost dificilă, dar „ne-a fost impusă”.
Potrivit liderului de la Kremlin, invadarea Ucrainei a avut ca scop protejarea „poporului nostru”, locuitorii din Donbas care „sunt supuși unui genocid”. El a mai transmis că „Occidentul continuă să alimenteze Ucraina cu arme”, afirmând că „toate obiectivele operațiunii speciale vor fi atinse fără nicio îndoială”.
Citește continuarea AICI
Bombardamente în Lisiceansk. Lider prorus cere ocuparea întregii Ucraine
ACTUALIZARE 16:40 Oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei a fost bombardat intens de trupele ruse vineri şi acolo sunt mulţi morţi, a declarat la postul public de radio ucrainean guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, potrivit Reuters.
Lisiceansk este oraşul geamăn al oraşului Severodoneţk, situat de cealaltă parte a râului Siverski Doneţ şi care este în continuare scena unor lupte grele între trupele ucrainene şi cele ruse care controlează mare parte a oraşului.
Evacuarea civililor refugiaţi în uzina chimică Azot din Severodoneţk, aflată sub controlul trupelor ucrainene, este imposibilă din cauza luptelor şi bombardamentelor constante, afirmă Gaidai, potrivit agenţiei EFE. În total acolo sunt 568 de persoane, inclusiv 38 de copii, precizează guvernatorul ucrainean al provinciei Lugansk.
Asediul rus asupra acestei uzine îl reproduce la o scară mai mică pe cel asupra combinatului Azovstal din Mariupol. Trupele ruse controlează practic tot Severodoneţkul, cu excepţia zonei uzinei Azot.
Armata rusă bombardează de o lună cu artileria oraşul Severodoneţk, în încercarea de a cuceri acest oraş pentru a finaliza măcar ocuparea completă a provinciei separatiste proruse Lugansk din estul Ucrainei şi a se putea concentra apoi pe provincia Doneţk.
Liderul separatiştilor proruşi al acesteia din urmă, Denis Puşilin, a susţinut vineri că Rusia trebuie să-şi continue ofensiva pentru a ocupa toată Ucraina, inclusiv capitala Kiev, aproape de care trupele ruse ajunseseră la începutul invaziei şi de unde s-au retras apoi pentru a se concentra pe estul Ucrainei după ce armata ucraineană le-a provocat pierderi grele în regiunea Kievului.
„Aş spune să eliberăm toată Ucraina, şi desigur oraşul rusesc Kiev şi Ucraina occidentală”, a spus Puşilin, potrivit France Presse, într-un interviu acordat agenţiei TASS la forumul economic de la Sankt Petersburg.
Rusia susține că a ucis aproape o treime din „mercenarii” străini care luptă în Ucraina
ACTUALIZARE 15:20 Armata rusă a anunţat vineri că puţin sub 7.000 de "mercenari străini" din 64 de ţări, printre care şi România, au sosit în Ucraina de la începutul conflictului şi că aproape 2.000 dintre ei au fost ucişi, relatează Agenția France Presse, citată de Agerpres.
"Listele noastre, din 17 iunie, includ mercenari şi specialişti în arme dintr-un total de 64 de ţări. De la începutul operaţiunii militare speciale, 6.956 au sosit în Ucraina, 1.956 au fost deja eliminaţi, 1.779 au plecat", se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Apărării.
Ministerul rus adaugă că Polonia este "liderul absolut" între ţările europene în ceea ce priveşte combatanţii care vin în Ucraina, urmată de România şi Marea Britanie, notează AFP.
Acest comunicat este însoţit de un tabel al numărului de luptători străini, clasificând după cetăţenie sosirile în Ucraina şi pierderile înregistrate, potrivit armatei ruse.
Ministerul asigură, de exemplu, că 59 de "mercenari" francezi din 183 care au venit să lupte au fost ucişi de la începutul ofensivei ruse.
Details of mercenaries fighting in Ukraine.
— József Kovács (@kovjo72) June 17, 2022
Source: Ministry of Defense of Russia
Interesting, it seems pretty accurate. pic.twitter.com/zJyHtDR4AA
Țările cu cele mai multe victime, potrivit Kremlinului, sunt Polonia, cu 378 de morți, Statele Unite ale Americii, cu 214 decese, Canada, cu 162 de morți, și Georgia, cu 120.
De la începutul așa-zisei operațiuni militare speciale în Ucraina, la 24 februarie, mii de voluntari străini, cei mai mulți din Europa, au mers în Ucraina pentru a ajuta forțele de la Kiev.
Rusia se referă la acești luptători ca fiind „mercenari", un termen peiorativ care sugerează că sunt motivați de lăcomie.
La rândul lor, Ucraina și aliații săi occidentali subliniază că, dacă există mercenari, aceștia sunt de partea Rusiei, cum ar fi grupul Wagner, ai cărui soldați au fost desfășurați în Siria, Mali și Libia.
Eurovision 2023 nu va fi organizat în Ucraina. Anunțul făcut de organizatori
ACTUALIZARE 14:54 Următoarea ediție a Eurovision din 2023 nu se va desfășura la Kiev, au anunțat organizatorii, iar concursul ar putea fi mutat în Marea Britanie.
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union - EBU), instituţia care organizează concursul Eurovision, a anunţat vineri că poartă discuţii cu BBC pentru ca grupul media britanic să devină "gazda potenţială" a ediţiei din 2023, ce ar putea avea loc în Marea Britanie, după ce a ajuns la concluzia că show-ul de anul viitor nu poate fi organizat în Ucraina, informează DPA.
EBU a anunţat într-un comunicat că a realizat "o evaluare completă şi un studiu de fezabilitate" în colaborare cu televiziunea de stat ucraineană UA:PBC şi cu specialişti externi în contextul invaziei militare declanşate de Rusia în Ucraina. Comunicatul precizează că Eurovision rămâne "una dintre cele mai complexe producţii TV din lume".
Citește continuarea AICI
Kremlinul reacționează după decizia Comisiei de a accepta candidatura Ucrainei și a Moldovei la UE: „Necesită atenția noastră sporită”
ACTUALIZARE 14:50 Kremlinul a reacționat, vineri, după anunțul Comisiei Europene care a recomandat acceptarea candidaturii Ucrainei și a Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. „Necesită atenția noastră sporită”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
În timpul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia urmărește îndeaproape eforturile Ucrainei de a deveni membru al UE.
Peskov a spus că problema „necesită atenția noastră sporită, pentru că suntem cu toții conștienți de intensificarea discuțiilor în Europa pe tema consolidării componentei de apărare a UE”. „Sunt diverse transformări pe care le urmărim foarte atent”, a mai spus Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului le-a mai spus reporterilor că scopul „operațiunii militare speciale” a Rusiei în Ucraina a continuat să fie „salvarea” populației din regiunea estică Donbas de ceea ce el a numit „atacuri barbare” ale forțelor Kievului.
Discursul lui Vladimir Putin la „Davosul rusesc” a fost blocat de hackeri
ACTUALIZARE 14:45 Un discurs al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, la „Davosul rusesc” a fost blocat de un atac cibernetic, relatează The Guardian.
Putin trebuia să se adreseze Forumului Economic de la Sankt Petersburg, dar evenimentul a fost vizat de hackeri, a recunoscut Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că specialiștii lucrează pentru a remedia problema.
Forumul Economic de la Sankt Petersburg este considerat „Davosul rusesc”. La Forumul Economic de la Davos participă cei mai cunoscuţi lideri și oameni de afaceri. Anul acesta, însă, de la Davos nu au fost prezenți oficiali sau companii guvernamentale din Rusia, iar forumul de la Sankt Petersburg se desfășoară fără elita occidentală.
Pentru a înlocui invitații de seamă din Occident, Rusia a apelatla personaje mai puțin importante sau care provin din țări precum China, care nu s-au alăturat sancțiunilor internaționale împotriva Moscovei.
Volodimir Zelenski: Statutul Ucrainei de țară candidată la UE „va aduce victoria mai aproape”
ACTUALIZARE 14:20 Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat după ce Comisia Europeană a recomandat ca Ucrainei să-i fie acordat statutul de țară candidată la UE. Această decizie „va aduce victoria mai aproape”, a spus el.
Este „primul pas pe calea aderări la UE, care cu siguranță ne va aduce victoria mai aproape”, a scris Zelenski pe Twitter. El a spus că îi este recunoscător președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și „fiecărui membru al CE” pentru această „decizie istorică”, adăugând că se așteaptă la un rezultat pozitiv și din partea Consiliului European, relatează The Guardian.
Liderii celor 27 de țări membre UE urmează să discute recomandarea Comisiei la summitul de săptămâna viitoare, de la Bruxelles.
Maia Sandu, prima reacție după anunțul Comisiei Europene privind aderarea Moldovei la UE: Ne angajăm să muncim din greu
ACTUALIZARE 14:05 Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută decizia Comisiei Europene de a recomanda statelor membre ale UE să acorde Moldovei statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Este un moment important pentru viitorul Republicii Moldova și este speranța de care au nevoie cetățenii noștri. Procesul va fi unul complex, dar suntem determinați să parcurgem acest drum”, a reacționat Maia Sandu, după anunțul Ursulei von der Leyen.
„Salut opinia Comisiei Europene, care recomandă statelor membre ale UE să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Recomandarea se bazează pe înțelegerea că țara noastră va întreprinde eforturi suplimentare în domenii-cheie ca reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică și drepturile omului. Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022”, a scris vineri pe Facebook Maia Sandu.
Surse: Ce rol a jucat România în decizia Comisiei de acorda statul de țară candidat la UE pentru Republica Moldova
ACTUALIZARE 13:56 Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri că instituția pe care o conduce recomandă acordarea statului de țară candidat la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Decizia Comisiei de a include și Republica Moldova alături de Ucraina este și rezultatul implicării autorităților române, susțin surse oficiale.
„Recomandarea cu privire la statutul candidaturii Moldovei la UE este un succes la care au contribuit Președintele Iohannis și MAE pentru că am obținut ca opiniile să fie date în același timp pentru Ucraina și Republica Moldova, în condițiile în care din cauza războiului, percepția și așteptarea publică era aceea că doar Ucraina este îndreptățită să primească recomandarea acordării statutului de candidat”, susțin sursele citate.
„Mai mult, percepția era aceea că dacă Ucraina a renunțat la aderarea la NATO și a declarat că este stat neutru, are nevoie măcar de aderarea la UE”, spun aceleași surse.
Citește continuarea AICI
Comisia Europeană recomandă acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și R. Moldova, dar cere reforme
ACTUALIZARE 13:30 Comisia Europeană recomandă acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Ambele țări mai au de făcut reforme, iar „mingea este în terenul” lor, a mai spus Von der Leyen.
„În primul rând, Comisia recomandă Consiliului ca Ucrainei să-i fie acordată perspectiva unui viitor european și, în al doilea rând, să-i fie acordat statutul de țară-candidată. Aceasta înseamnă, desigur, ca țara să implementeze o serie de reforme importante. Cu siguranță, Ucraina a demonstrat aspirația și determinarea de a se ridica la înălțimea valorilor și standardelor europene. Ucraina are o democrație parlamentară și prezidențială solidă, o administrație publică ce funcționează foarte bine. Ucraina are o societate civilă foarte dinamică, foarte activă, iar acesta este un lucru bun. Are un sistem electoral care s-a dovedit a fi corect și liber. Ucraina a luat deja măsuri importante pentru a deveni o economie de piață pe deplin funcțională. Știm cu toții că ucrainenii sunt gata să moară pentru perspectiva europeană. Noi ne dorim ca ei să trăiască alături de noi visul european”, a spus von der Leyen.
Macron spune că ar merge la Moscova să discute cu Putin, însă cu anumite condiții: Nu voi merge acolo pur şi simplu
ACTUALIZARE 12:55 Preşedintele francez Emmanuel Macron se declară pregătit să călătorească la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, însă în anumite condiţii, transmite dpa, potrivit Agerpres.
„Cred că o călătorie în Rusia astăzi necesită condiţii prealabile, adică gesturi din partea preşedintelui Putin. Nu voi merge acolo pur şi simplu”, a declarat preşedintele Macron pentru postul TF1 în timpul vizitei de joi la Kiev.
El a spus că va vorbi cu Vladimir Putin despre probleme umanitare, protecţia prizonierilor şi securitatea alimentară pentru a găsi o soluţie. „Nu voi exclude nimic, dar o voi face mereu în mod transparent faţă de preşedintele ucrainean şi ori de câte ori are sens”.
Întrebat dacă crede că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale Rusiei, Macron a spus că este la latitudinea Kievului să decidă.
Ucrainenii spun că au lovit remorcherul rus Vasili Bekh, care transporta soldați și rachete pe Insula Șerpilor
ACTUALIZARE 11:55 Ucrainenii susțin că au lovit, vineri, un remorcher rusesc care transporta soldați și rachete antiaeriene spre Insula Șerpilor. Forțele navale ucrainene au scris pe rețelele sociale că au lovit remorcherul rus Vasili Bekh.
Better video, clearly shows the Russian tug being hit by two Ukrainian antiship cruise missiles https://t.co/spvmBlfFzK pic.twitter.com/wJni7UsgNy
— OSINTtechnical (@Osinttechnical) June 17, 2022
Guvernatorul regiunii Lugansk: Este imposibil și periculos pentru civili să părăsească uzina chimică Azot din Severodonețk
ACTUALIZARE 11:42 Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhai Haidai, a transmis printr-un mesaj pe Telegram că acum este „imposibil și periculos din punct de vedere fizic” pentru civili să părăsească uzina chimică Azot din Severodonețk din cauza „bombardamentelor și luptelor constante”, notează The Guardian.
„Sunt 568 de persoane în adăpost, inclusiv 38 de copii. Ieșirea din fabrică este posibilă doar printr-o încetare completă a focului”, a precizat Haidai, adăugând că Severodonețk nu este blocat și că există în continuare o linie de comunicare între Kiev și oraș.
Ministerul britanic al Apărării: În Rusia, războiul a accelerat evoluția pe termen lung a statului spre autoritarism
ACTUALIZARE 11:31 În analiza de vineri dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că în ultimele 24 de ore, forțele rusești au continuat probabil să încerce să recapete avânt pe axa Popasna, de unde încearcă să încercuiască buzunarul Severodonețk dinspre sud.
În Rusia, războiul a accelerat evoluția pe termen lung a statului spre autoritarism. În ultimele săptămâni, Duma a demarat procedura de introducere a unei pedepse de 20 de ani pentru rușii care luptă împotriva Federației Ruse. Exprimarea unei poziții împotriva invaziei este, de asemenea, incriminată, spun britanicii.
În ciuda faptului că majoritatea rușilor declară în sondaje că sprijină „operațiunea militară specială”, unele elemente ale populației își manifestă opoziția atât activ, cât și pasiv. Legiunea „Libertate pentru Rusia ”, recrutată din rândul rușilor, a fost aproape sigur desfășurată în luptă alături de armata ucraineană, notează Londra.
Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 17 June 2022
— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) June 17, 2022
Find out more about the UK government's response: https://t.co/pljjAjMaRI
🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/b1WU2PBxHY
Este foarte probabil ca unii oficiali ruși de profil înalt să fi fost marginalizați după ce au criticat războiul. Scepticismul cu privire la război este probabil, de asemenea, deosebit de puternic în rândul elitei de afaceri și a comunității oligarhice din Rusia, mai spune Ministerul britanic al Apărării.
Cererile de emigrare sugerează că 15.000 de milionari ruși (în dolari americani) probabil că încearcă deja să părăsească țara. Este foarte probabil ca printre motivații să se numere atât opoziția personală față de invazie, cât și intenția de a scăpa de impactul financiar al sancțiunilor impuse Rusiei. În cazul în care acest exod va continua, va exacerba probabil daunele pe termen lung ale războiului asupra economiei Rusiei, se mai arată în evaluarea britanicilor.
Comisia Europeană urmează să recomande acordarea statutului de țară „candidată la UE” pentru Ucraina și Republica Moldova
ACTUALIZARE 11:20 Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează agenția germană de presă DPA, citată de Agerpres.
O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au aflat jurnaliștii DPA de la surse din cercurile Comisiei Europene.
Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei.
Citește continuarea AICI
Ambasadorul UE în Ucraina crede că liderii europeni vor da un aviz pozitiv pentru cererea Ucrainei de aderare la blocul comunitar
ACTUALIZARE 10:48 Ambasadorul UE în Ucraina, Matti Maasikas, a vorbit despre „emoțiile sale pozitive” înainte de reuniunea care va avea loc în cursul zilei de astăzi, în cadrul căreia liderii Uniunii Europene își vor da avizul accelerat cu privire la cererea de aderare a Ucrainei.
„În așteptarea avizului Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE, care va fi prezentat astăzi. Nu pot să nu-mi amintesc de o zi de vară la fel de frumoasă, acum 25 de ani, când Comisia a deschis calea spre UE a Estoniei mele natale. Aceeași anxietate pozitivă, același sentiment de istorie în aer”, a spus Matti Maasikas.
Waiting for @EU_Commission opinion on Ukraine’s EU membership application, due today. Cannot help recalling a similarly beatiful summer day 25 years ago when the Commission opened my native Estonia’s EU path. The same positive anxiety, the same feeling of history in the air.
— Matti Maasikas (@MattiMaasikas) June 17, 2022
Șeful Apărării britanice: Armata lui Putin eșuează. Rusia nu va prelua niciodată controlul asupra Ucrainei
ACTUALIZARE 10:40 Rusia a „pierdut deja din punct de vedere strategic” războiul din Ucraina și că acum este o „putere mai diminuată”, afirmă șeful forțelor armate britanice, potrivit The Guardian.
Amiralul Sir Tony Radakin a declarat că Rusia a suferit pierderi grele, a rămas fără trupe și rachete avansate și nu va putea niciodată să preia controlul asupra întregii Ucraine.
„Aceasta este o greșeală îngrozitoare a Rusiei. Rusia nu va prelua niciodată controlul asupra Ucrainei”, a declarat Tony Radakin pentru PA Media într-un interviu publicat vineri.
Șeful Apărării britanice a afirmat că președintele rus Vladimir Putin a pierdut 25% din puterea armatei sale pentru câștiguri „minuscule” și că Rusia va deveni o „putere mai diminuată”, în timp ce va întări NATO.
Elicopter rus care zbura extrem de aproape de sol, doborât de ucraineni
ACTUALIZARE 10:25 Armata ucraineană a publicat pe rețelele sociale o înregistrare care arată distrugerea unui elicopter de atac al Rusiei, care, deși zboară extrem de jos, este lovit și doborât de un sistem antiaerian, cel mai probabil unul portabil, care poate fi tras de pe umăr de către un militar.
În înregistrare se observă un elicopter de atac Mi-35M care zboară extrem de jos, aproape de sol, tocmai în încercarea de a face cât mai dificilă detectarea și interceptarea sa de către sistemele antiaeriene. Elicopterul este lovit în plin de o rachetă și se prăbușește pe un câmp după câteva secunde.
#Ukraine: Excellent footage of this Russian Mi-35M taken down today by a MANPADS at very low level.
— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) June 16, 2022
Conflicting locations & missile ID are given by different sources: either way this is among the most clear shootdown footage yet & shows the danger that wide MANPADS usage poses. https://t.co/8m4e7P5fEz pic.twitter.com/yrANRfS7TV
ISW: Rusia a folosit până acum 330.000 de militari în Ucraina. Kievul a pierdut între 30% și 50% din echipamentul de luptă
ACTUALIZARE 10:00 În analiza de joi noapte spre vineri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) transmite că oficialii ucraineni din domeniul apărării au solicitat în mod explicit artilerie grea occidentală, drone și sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) în condițiile în care urmează un război prelungit. Principalele concluzii ale evaluării zilnice a ISW:
- Forțele rusești au continuat să lanseze atacuri terestre asupra Severodonețk și a așezărilor de-a lungul liniilor de comunicare terestre ucrainene către Lisichansk.
- Serviciile de informații militare ucrainene au raportat că forțele rusești nu mai operează ca grupuri tactice de batalioane individuale, așa cum a evaluat anterior ISW.
- Trupele ruse au desfășurat operațiuni ofensive fără succes la nord-vest de Sloviansk, în timp ce forțele ucrainene ar fi reluat pregătirile pentru contraofensive la vest de Izium.
- Forțele rusești și ucrainene s-au angajat în confruntări la nord și nord-est de orașul Harkov, deși nicio parte combatantă nu a câștigat teritoriu în mod semnificativ.
- Trupele de invazie au continuat să fortifice pozițiile pe care s-au retras în nord-vestul regiunii Herson, probabil în anticiparea contraofensivei ucrainene în regiune.
- Șeful Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, a continuat să discute și să semneze acorduri de parteneriat cu oficiali regionali ruși.
The leaders of #Germany, #France, #Italy, and #Romania committed to Ukrainian officials that the West would not demand any concessions from #Ukraine to appease #Russia and will support Ukraine to the end of the war.
— ISW (@TheStudyofWar) June 17, 2022
Read the latest: https://t.co/Vn2p6txRrb pic.twitter.com/QmvWiST1Mw
Oficialii ucraineni au spus că forțele rusești au angajat deja aproximativ 330.000 de militari pentru invazia lor în Ucraina, fără a efectua o mobilizare parțială sau totală în Rusia.
Citește continuarea AICI
Zelenski a apărut la Paris sub forma unei holograme și a comparat forțele ruse cu personajele negative din „Războiul Stelelor”
ACTUALIZARE 09:40 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut joi, la o conferință despre tehnologie de la Paris, sub forma unei holograme, făcând referire la „Războiul Stelelor” și al Doilea Război Mondial, scrie The Guardian.
Liderul de la Kiev a spus în fața unei mulțimi de sute de oameni la târgul comercial VivaTech că Ucraina oferă firmelor de tehnologie o șansă unică de a reconstrui țara ca o democrație complet digitală.
Volodimir Zelenski a cerut ajutor cu privire la condițiile de împrumut-închiriere, un aranjament în care ajutorul este oferit fără plată, dar cu înțelegerea că hardware-ul va fi returnat.
„Este neobișnuit ca președinții sau șefii de guvern să folosească o hologramă pentru a se adresa oamenilor, dar acesta nu este singurul aspect al „Războiului Stelelor” pe care îl punem în practică”, a transmis șeful statului ucrainean.
"It's no longer science fiction that AI is now as smart as humans. These technological possibilities can change lives. They can simplify government to people's relationship: no bureaucracy, no corruption."
— #VivaTech (@VivaTech) June 16, 2022
🇺🇦President Volodymyr Zelensky @ZelenskyyUa@Founders_Forum #VivaTech pic.twitter.com/HODwac4qMC
Citește continuarea AICI
Maia Sandu răspunde amenințărilor lui Lavrov: Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și statutul de țară candidată la UE
ACTUALIZARE 09:25 Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a răspuns atacurilor dure ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la adresa Chișinăului. Aceasta a declarat că țara sa achită sume mari și la timp pentru consumul de gaze naturale din Federația Rusă și nu vede nicio legătură între livrările de gaze și intenția Republicii Moldova de a obține statut de țară candidată la UE, potrivit Agora.md.
Maia Sandu a mai amintit, la TV8, că Republica Moldova a anunțat cu mulți ani în urmă intenția de aderare la Uniunea Europeană.
„Nu văd nicio legătură între livrările de gaze și intenția noastră de a obține statut de țară candidată. Ne dorim asta demult și am anunțat asta de mulți ani. Am făcut și niște angajamente să depunem cererea de aderare la UE.
Da, nu ne-am imaginat că se v-a întâmpla în așa context. Dar sunt lucruri separate. Contractul cu Gazprom – noi achităm consumul și plătim sume foarte mari. Sunt și țări UE care au contracte. Moldova este țară independentă și suverană, iar cetățenii au spus că vor să trăiască într-o țară liberă, într-un stat care-i respectă, într-un stat în care se poate construi bunăstare”, a spus șefa statului, Maia Sandu.
Un al treilea american a fost dat dispărut în Ucraina
ACTUALIZARE 08:50 Un al treilea american pe care Departamentul de Stat al SUA l-a raportat ca dispărut în misiune în Ucraina este un veteran al Marinei militare, Grady Kurpasi, a confirmat pentru CNN familia acestuia, care a pierdut legătura cu el în urmă cu o lună și jumătate.
Soţia acestuia, Heeson Kim, şi alţi prieteni apropiaţi au vorbit pentru ultima dată cu Kurpasi între 23 şi 24 aprilie, a declarat pentru CNN un prieten de familie, George Heath.
Kurpasi a activat timp de 20 de ani în Marina militară americană, trecând în rezervă în noiembrie 2021. El a ales să meargă ca voluntar în Ucraina, pentru a fi alături de ucraineni, dar iniţial nu s-a imaginat luptând în primele linii ale războiului, a spus Heath. „A vrut să meargă să ajute poporul ucrainean. Nu plănuia cu adevărat să lupte”, a declarat pentru aceeași sursă George Heath, un prieten de familie al lui Kurpasi.
Electrocutați, aruncați în cușcă și „reeducați” cu pumnii și picioarele, soarta ucrainenilor din lagărele de filtrare ale rușilor
ACTUALIZARE 08:32 Ucrainenii care vor să plece din orașele aflate sub ocupația trupelor ruse nu o pot face fără să treacă prin înspăimântătorul proces de „filtrare”. Soldații ruși confiscă telefoanele și verifică toate conturile sociale, iar, dacă găsesc ceva ce nu le place, îi torturează pe civilii ucraineni care sunt bătuți și chiar electrocutați înainte să fie deportați în Rusia, scrie BBC.
Andrei privea cu îngrijorare cum soldații ruși îi conectau telefonul mobil la calculatorul lor, aparent, ca să acceseze niște fișiere. Ofițerul de marketing de 28 de ani din Ucraina încerca să plece din orașul Mariupol.
Andrei ștersese toate datele de pe telefonul său care ar fi putut să fie folosite împotriva sa de soldații ruși, precum mesajele în care discuta despre invazia rusă a Ucrainei sau fotografiile pe care le-a făcut cu locurile din oraș devastate după săptămâni de bombardamente fără oprire.
Citește continuarea AICI
BBC: Ce se întâmplă în celula secretă a NATO în care Ucraina își comandă arme în fiecare dimineață
ACTUALIZARE 08:24 Centrul principal european în care puterile occidentale își coordonează eforturile pentru a organiza livrările de armament pentru Ucraina se află în mansarda unei cazărmi a Statelor Unite din orașul german Stuttgart, acolo unde zeci de militari din 26 de națiuni lucrează zi și noapte pentru a se asigura că armele cu care ucrainenii luptă împotriva rușilor ajung la timp.
Din această încăpere, aliații occidentali au ajutat deja la livrarea de arme și muniție în valoare de aproape 8 miliarde de dolari către forțele armate ale Ucrainei. Vorbim despre o cantitate de 66.000 de tone sau echivalentul a 5.000 de autobuze cu etaj londoneze, scrie BBC.
Aproape tot ce se întâmplă în Cazarma Patch este un secret foarte bine păstrat. Jurnaliștii BBC care au fost primiți în cazarmă nu au avut voie să își ia aparatele electronice cu ei și nu au avut dreptul de a filma sau de a vorbi cu ucrainenii care participă la Celula de Coordonare a Donatorilor Internaționali (CCDI).
Citește continuarea AICI
McDonald's s-a retras de pe piață, dar Big Mac-urile încă se vând în Rusia. Se cheamă Bolșoi Burger
ACTUALIZARE 08:10 Big Mac-urile se vând în continuare în unele foste locații ale francizei McDonald din Rusia, în ciuda faptului că majoritatea restaurantelor se redeschid începând de duminică sub o nouă marcă și proprietate, relatează Reuters.
McDonald's a vândut cele mai multe dintre cele 850 de restaurante ale sale din Rusia unui om de afaceri care a deținut franciza americană în trecut. Unele dintre acestea s-au redeschis duminică sub noul nume „Vkusno & tochka” - „Tasty and that's it” / „Gustos și atât”, oferind un nou meniu, fără burgerul emblematic.
Dar alte locații care au avut franciza americană și-au păstrat afacerile deschise, vânzând cunoscutele meniuri în restaurante unde firma McDonald's este doar acoperită cu o pânză subțire.
Prezența lor în continuare evidențiază provocările cu care se confruntă companiile occidentale în demersul lor de a rupe complet orice legătură cu piața rusă din cauza acțiunilor Moscovei în Ucraina.
În mai multe locații - ca de exemplu în gările din Moscova și Sankt Petersburg -, numele și sigla McDonald's au fost acoperite cu o țesătură albă transparentă, iar burgerul Big Mac era disponibil în continuare, deși a fost redenumit „Bolșoi Burger” sau „Big Burger”.
Citește continuarea AICI
Ucraina amenință că aruncă în aer „Podul lui Putin”
ACTUALIZARE 07:50 PUcraina a lăsat joi impresia că se pregătește să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci - supranumit și „Podul lui Putin”, care face legătura între Rusia și Peninsula Crimeea. Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat un document de 300 de pagini cu detalii despre construcţia podului afirmând că sunt informaţii din surse oficiale ruseşti.
Zelenski: Vizita liderilor europeni la Kiev marchează o „zi istorică”
ACTUALIZARE 07:45 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că vizita la Kiev a liderilor Franţei, Germaniei, Italiei şi României a marcat o „zi istorică” pentru ţara sa.
„Ucraina se bucură de sprijinul a patru state europene puternice”, a spus Volodimir Zelenski în discursul său video de joi seară, adăugând că Ucraina este acum mai aproape de Uniunea Europeană decât oricând de la independenţa sa.
Comisia Europeană urmează să dea publicităţii vineri o evaluare privind acordarea statutului de candidat la aderare Ucrainei, un pas cheie în procesul îndelungat de obţinere a calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Europa ar putea să scrie o nouă poveste despre libertate şi „să elimine în cele din urmă zona gri dintre UE şi Rusia”, datorită curajului bărbaţilor şi femeilor ucrainene, a spus Zelenski.
Un soldat rus îi mărturisește mamei, într-o convorbire telefonică: Trei dintre băieții noștri au fost duși la Psihiatrie
ACTUALIZARE 07:40 Serviciul ucrainean de informații a prezentat stenogramele și înregistrarea unei conversații la telefon dintre un soldat rus în Ucraina și mama lui. Tânărul, aflat în așa-numita Republică Populară Donețk, i-a relatat greutățile prin care trece, atât fizic, dar mai ales moral.
Trei dintre colegii săi au fost duși la spitale de psihiatrie, îi mărturisește soldatul rus mamei, în conversația presărată cu foarte multe înjurături.
Peskov: Rusia va rezista în fața sancțiunilor occidentale pentru a-și finaliza misiunea în Donbas
ACTUALIZARE 07:35 Rusia intenționează să reziste sancțiunilor occidentale și să își îndeplinească obiectivul în regiunea Donbas din estul Ucrainei, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat CNN.
Întrebat despre intenția Rusiei de a ocupa teritorii ucrainene din Odesa, Harkov și Herson, Peskov a spus că decizia va depinde de „voința localnicilor”.
„Scopul numărul unu este de a proteja oamenii din Donbas și Lugansk de cei care bombardează Donețk, de exemplu, chiar acum, și ucid civili acolo. Și au făcut asta în ultimii 8-9 ani”, a susținut el.
„În ceea ce privește alte teritorii și regiuni ale Ucrainei, cu cât armata noastră curăță mai mult teritoriul de acele regimente naționaliste, cu atât mai mulți oameni îi primesc și cu atât mai mulți oameni își declară dorința de a nu-și mai lega viața de regimul modern de la Kiev”, a susținut el.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News