Live Text Lavrov a plecat din ședința Consiliului de Securitate al ONU înainte să vorbească omologul său ucrainean. Kuleba: Rusia nu are rușine
Ziua cu numărul 211 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Peste 1300 de ruși care au ieșit să protesteze față de ordinul de mobilizare parțială au fost reținuți în mai multe orașe din Rusia. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri în faţa ONU o „pedeapsă justă” împotriva Rusiei, denunţând invadarea ţării sale de către trupele ruse şi lansând un apel la înfiinţarea unui tribunal special. Pe de altă parte, Ucraina anunță un schimb de prizonieri cu Rusia, inclusiv comandanți ai detașamentului Azov.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Russian President Vladimir #Putin’s announcement of “partial mobilization” reflected many problems Russia faces in its faltering invasion of #Ukraine that #Moscow is unlikely to be able to resolve in the coming months.https://t.co/etfE4Kiz8T pic.twitter.com/Vvblyck6FF
— ISW (@TheStudyofWar) September 22, 2022
NATO spune că nu va recunoaşte niciodată referendumurile „false” ale Rusiei în Ucraina
ACTUALIZARE 21.30 NATO a condamnat joi planurile Moscovei de a organiza referendumuri în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina şi a cerut tuturor statelor să respingă ceea ce a numit "încercările flagrante ale Rusiei de cucerire teritorială", relatează Reuters.
"Referendumuri simulate în regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina nu au legitimitate şi vor fi o încălcare flagrantă a Cartei ONU", se arată într-un comunicat al Consiliului Atlanticului de Nord, din care face parte statele membre ale Alianţei.
"Aliaţii NATO nu vor recunoaşte anexarea lor ilegală şi nelegitimă. Aceste teritorii sunt Ucraina", a adăugat sursa citată.
Referendumuri privind aderarea la Rusia urmează să aibă loc de vineri până marţi în mai multe regiuni aflate în principal sub controlul Rusiei în estul şi sudul Ucrainei, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ţării.
Lavrov: Prin ajutorul militar oferit Kievului, Occidentul a devenit parte a conflictului în Ucraina
ACTUALIZARE 20.22 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat joi Occidentul că înarmează Ucraina cu unicul obiectiv de a slăbi Rusia, iar astfel SUA şi Europa devin ''parte'' în conflict, relatează agenţiile EFE şi DPA, potrivit Agerpres.
Lavrov s-a exprimat astfel la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, unde au fost prezenţi şi omologii săi ce reprezintă principalele puteri ale lumii, inclusiv secretarul american de stat Antony Blinken, dar şi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.
Şeful diplomaţiei ruse nu a făcut în intervenţia sa nicio menţiune despre decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele ce participă la agresiunea începută în februarie contra Ucrainei, dar a criticat dur sprijinul militar pe care SUA, Marea Britanie şi state membre ale UE îl oferă Kievului.
''Această politică presupune o participare directă a Occidentului în conflict şi îl transformă în parte a conflictului'', a insistat şeful diplomaţiei ruse.
Conform acestuia, în Ucraina trupele ruse se confruntă ''nu doar cu formaţiunile neonaziste ale regimului de la Kiev, ci şi cu maşinăria militară a Occidentului colectiv''.
Mai mult, Lavrov a acuzat Kievul de ''tactici teroriste'', precum folosirea populaţiei civile ca ''scuturi umane'', şi a estimat că Ucraina a devenit sub conducerea preşedintelui Volodimir Zelenski un ''stat complet totalitar''.
În acest timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat împotriva convenirii unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina, motivând că singura opţiune pentru ca acest război să se încheie este ca Rusia să pună capăt invaziei.
Ea a făcut această afirmaţie într-un discurs susţinut la Universitatea Princeton, unde a venit în cadrul programului său stabilit cu ocazia prezenţei în SUA la Adunarea Generală a ONU.
''Ştiu că unii cer o încetare a focului, dar realitatea este că dacă Rusia încetează să lupte, nu va mai fi război în Ucraina. Dar dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina'', a apreciat Ursula von der Leyen, adăugând că armata ucraineană a făcut ''progrese impresionante, eliberând multe sate şi oraşe'', iar ''aceasta necesită consolidare''.
Kuleba, după ce Lavrov a părăsit reuniunea Consiliului de Securitate al ONU: „Rusia nu are rușine”
ACTUALIZARE 20.15 În discursul său adresat Consiliului de Securitate al ONU, ministrul de externe al Ucrainei a spus că diplomații ruși sunt „complici” și joacă un rol în „ascunderea” crimelor țării lor.
Discursul său a venit după ce Serghei Lavrov a părăsit sala înainte să audă ce are de spus omologul ucrainean.
„Mulți dintre voi s-ar putea să mă asculte chiar acum și vor avea o întrebare în minte, „există vreo șansă pentru pace?”. Va negocia Ucraina cu Rusia pentru a pune capăt acestui război? Vreau să fiu limpede, nicio altă națiune din lume nu dorește mai mult pacea decât Ucraina. Nu ne-am dorit niciodată acest război și nu l-am ales, pur și simplu vrem să trăim o viață normală”, a declarat Kuleba.
Ministrul ucrainean a adăugat că Rusia „nu are rușine” și trebuie să acorde prioritate păcii în locul războiului.
Lavrov a părăsit reuniunea Consiliului de Securitate al ONU
ACTUALIZARE 20.10 Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a părăsit reuniunea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, joi, după ce a acuzat Ucraina şi aliaţii săi occidentali de ”impunitate” în regiunea ucraineană estică Donbas.
Lavrov a întârziat aproape o oră și jumătate la ședința consiliului de securitate al ONU și părea că vrea să plece imediat ce a terminat de vorbit, scrie The Guardian.
Ucraina şi aliaţii săi încercau să „ne impună o naraţiune complet diferită despre agresiunea rusă”, a argumentat Lavrov.
El a continuat vorbind despre relația istorică dintre Ucraina și Rusia și a descris Ucraina drept „totalitară”.
Lavrov a adăugat că este „îngrijorat de soarta soldaților ruși luați prizonieri de Ucraina” și că „nu are încredere” în activitatea Curții Penale Internaționale, potrivit SkyNews.
Ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, a vorbit la reuniunea Consiliului în urma pledoariei lui Lavrov, şi a afirmat că Marea Britanie va sprijini Ucraina pe tot parcursul războiului şi cât timp va fi nevoie.
Cleverly a declarat că Rusia a încercat „să arunce vina pe cei care impun sancţiuni” şi „în fiecare zi, consecinţele devastatoare ale invaziei Rusiei devin mai clare”.
După plecarea ministrului rus, Cleverly a continuat: „A părăsit camera, nu sunt surprins, nu cred că domnul Lavrov vrea să audă condamnarea colectivă a acestui consiliu”.
Rusia spune că 10.000 de voluntari s-au încorporat pentru a lupta în Ucraina înainte a primi convocarea
ACTUALIZARE 19.55 Aproape 10.000 de bărbaţi ruşi s-au oferit voluntari pentru a fi mobilizaţi în ofensiva din Ucraina în ultimele 24 de ore, după anunţul preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat joi Statul Major rus, relatează AFP, potrivit Agerpres.
"În prima zi de mobilizare parţială, aproximativ 10.000 de cetăţeni au ajuns singuri la comisariate, fără să aştepte convocarea", a dat asigurări agenţiei Interfax Vladimir Tsimlianski, un purtător de cuvânt al Statului Major.
Ministerul Apărării nu a difuzat nicio imagine oficială a mobilizării şi nu a dat cifre cu privire la numărul persoanelor care au primit ordin de mobilizare.
Kremlinul spune că informațiile privind fuga bărbaților ruși din țară sunt „foarte exagerate”
ACTUALIZARE 19.30 Informațiile potrivit cărora bărbații ruși părăsesc țara în masă, la o zi după ce Vladimir Putin a decretat mobilizare parțială, sunt „foarte exagerate”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters.
În cadrul unei convorbiri cu reporterii, Peskov a declarat: „Informațiile despre aglomerația de pe aeroporturi și așa mai departe sunt foarte mult exagerate … Există o mulțime de informații false despre acest lucru. Trebuie să fim foarte atenți în această privință, pentru a nu deveni o victimă a informațiilor false”.
Ce scrie în paragraful secret din decretul lui Putin
ACTUALIZARE 18.30 Al șaptelea paragraf din decretul de mobilizare emis de Putin este ținut secret, iar în conținutul acestuia sunt date care arată că Ministerul Apărării trebuie să înroleze un milion de oameni, a spus o sursă din administrația prezidențială pentru novayagazeta.eu.
Cu o zi înainte, pe portalul de informații juridice din Rusia a fost publicată o copie a decretului privind introducerea „mobilizării parțiale”. Al șaptelea paragraf al decretului este secretizat, în dreptul acestuia aflându-se mențiunea: „pentru uz oficial”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Dmitri Peskov, a spus că articolul clasificat se referă la numărul de rezerviști care ar putea fi chemați pentru serviciul militar.
„Singurul lucru pe care îl pot spune este că Serghei Șoigu a spus că este vorba de «300 de mii de oameni»”, a precizat Peskov.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 18.25 Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat joi că va păstra „distanța socială de siguranță” față de omologul său rus, Serghei Lavrov, la ONU, scrie Reuters.
Novaia Gazeta: Paragraful secretizat din decretul de mobilizare semnat de Putin prevede încorporarea unui milion de oameni
ACTUALIZARE 17.03 Paragraful secretizat din decretul privind mobilizarea parțială semnat miercuri de președintele Vladimir Putin permite ministerului Apărării să încorporeze un milion de oameni, scrie Novaia Gazeta, citând o sursă de la Kremlin.
Sursa din administrația prezidențială a lui Putin care a acceptat să discute cu jurnaliștii de la Novaia Gazeta sub condiția anonimității afirmă că la început s-a avut în vedere desemnarea întregului decret ca „pentru uz oficial”, o poziție susținută de reprezentanții ministerului Apărării. Potrivit sursei, în cele din urmă s-a decis doar ascunderea paragrafului 7, legat de numărul adevărat al celor care ar trebui mobilizați. „Cifra a fost corectată de mai multe ori și, în final, s-au decis asupra unui milion”, afirmă sursa de la Kremlin.
Mircea Geoană, la DigiFM: Referendumurile din Ucraina nu vor fi recunoscute de nimeni, poate doar de Belarus și Coreea de Nord
ACTUALIZARE 16.45 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat joi, în direct la DigiFM în emisiunea „Audiență Națională” cu Alexandru Rotaru și Robert Kiss că referendumurile pregătite de autoritățile pro-ruse din Donbas, Herson și Zaporojie „nu vor fi recunoscute de nimeni” și nu vor avea „niciun fel de consecință din punct de vedere al dreptului internațional”.
„Aceste referendumuri mincinoase și fictive nu vor avea niciun fel de consecință din punct de vedere al dreptului internațional. Nu vor fi recunoscute de nimeni pe lumea asta, poate Belarus și Coreea de Nord. Din punct de vedere al situației de pe teren, acestea (n.red. teritoriile ocupate) vor rămâne tot parte legitimă a teritoriului suveran al Ucrainei. Nu schimbă nimic pe fond. Ele schimbă din punct de vedere al unui tip de amenințare și de schimbare în imaginația și în comunicarea de la Kremlin, care spun că dacă acum este vorba de teritoriu declarat fictiv, minicinos și ilegal ca fiind teritoriu al Federației Ruse, automat Ucraina nu se va mai lupta pentru teritoriul său și Occidentul nu va mai susține Ucraina pentru a-și recupera teritoriul său. Este un referendum care nu are niciun fel de efect. Este, mai degrabă, o formă de disperare și slăbiciune”, spune secretarul general adjunct al NATO.
Citește continurea AICI
Un oficial de la Kiev avertizează că Rusia are agenţi în sectorul de apărare al Ucrainei, care transmit informaţii Moscovei
ACTUALIZARE 16.36 Rusia are agenţi în sectorul de apărare al Ucrainei care transmit informaţii confidenţiale Moscovei şi îi permit Rusiei să anticipeze mişcările armatei ucrainene pe câmpul de luptă, a spus joi reprezentantul preşedintelui Volodimir Zelenski în parlamentul ucrainean.
„Nu putem să subestimăm inamicul”, a spus Fiodor Venislavski într-o conferinţă de presă, relatează Reuters, citată de Agerpres.
„Direcţia lor principală de informaţii are, din păcate, mulţi agenţi, inclusiv în sectorul nostru de apărare. Cred că ei înţeleg, parţial, următorii paşi ai forţelor noastre armate pe care îi vom observa în viitorul apropiat”, a spus el.
Citește continurea AICI
Șeful Dumei de Stat îi cheamă pe deputaţii ruși să plece la război. Un parlamentar a spus că este nevoie de el în ţară
ACTUALIZARE 16.30 Președintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, i-a chemat pe deputaţi să ia parte la războiul din Ucraina în urma ordinului de mobilizare parţială semnat de Vladimir Putin.
„Cei care îndeplinesc cerinţele mobilizării parţiale ar trebui să ajute cu participarea lor la operaţiunea militară specială”, a scris Viaceslav Volodin, şeful Dumei de Stat, pe canalul său de Telegram. „Nu există protecţie pentru deputaţi”, a insistat el.
Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri o mobilizare parţială în care sunt chemaţi 300.000 de rezervişti cu experienţă de luptă.
Şeful parlamentului a reacţionat la punctul de vedere - care nu este neobişnuit în cercurile parlamentare - că apelul lui Putin pentru apărarea naţională nu li se aplică. Un parlamentar, de exemplu, a spus că este nevoie de el în ţară.
Citește continurea AICI
Comisia Europeană cere statelor UE o poziție comună asupra primirii rușilor care își părăsesc țara
ACTUALIZARE 16.25 Statele membre ale UE vor trebui să stabilească o poziţie comună asupra cererilor de intrare formulate de cetăţenii ruşi care fug din ţara lor din cauza războiului din Ucraina, a indicat joi Comisia Europeană, în timp ce Moscova a calificat drept exagerate relatările despre un exod din ţară al bărbaţilor încorporabili după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat o mobilizare parţială a rezerviştilor, transmite Reuters.
„Va trebui să avem o poziţie comună la nivelul UE” asupra chestiunii ce priveşte cererile, dat fiind că ar putea urma un mare număr de cereri de intrare dinspre Rusia, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Totuşi, această instituţie a mai menţionat că statele membre vor trebui să evalueze respectivele cereri de la caz la caz, ţinând cont de drepturile fundamentale şi de legislaţia privind procedurile de azil.
Însă „noi, Uniunea Europeană, suntem în principiu solidari cu cetăţenii ruşi care au curajul şi bravura de a-şi arăta opoziţia faţă de ceea ce face regimul, mai ales când este vorba despre războiul ilegal în Ucraina”, a spus Peter Stano, purtător de cuvânt al executivului comunitar.
După ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a fi trimişi pe frontul din Ucraina, toate biletele pentru cursele aeriene către ţări precum Armenia, Turcia, Azerbaidjan sau Serbia au fost vândute, iar la punctele terestre de frontieră cu Georgia, Finlanda, Kazahstan şi Mongolia au fost semnalate cozi.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a declarat presei că „informaţiile despre îmbulzeli la aeroporturi şi aşa mai departe sunt mult exagerate (...) Sunt multe ştiri false pe acest subiect. Trebuie să fim foarte atenţi cu asta pentru a nu deveni o victimă a ştirilor false”.
În acest timp, autorităţile din Finlanda au anunţat o creştere cu 57% a numărului cetăţenilor ruşi care au intrat în această ţară miercuri, după anunţul preşedintelui Putin despre mobilizarea parţială. În total 4.403 cetăţeni ruşi au intrat miercuri în Finlanda, au mai precizat autorităţile de la Helsinki, potrivit agenţiei EFE.
Potrivit Agerpres, în lipsa unui acord european asupra condiţiilor de acordare a vizelor pentru cetăţenii ruşi, ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto a anunţat miercuri că guvernul de la Helsinki are în vedere înăsprirea unilaterală a acestor condiţii pentru cetăţenii ruşi.
„Finlanda nu doreşte să fie o ţară de tranzit pentru deţinătorii de vize Schengen emise de alte ţări”, a subliniat ministrul citat.
Raport OSCE: În Rusia domnește un climat de „teamă şi intimidare”
ACTUALIZARE 15.33 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) trage un semnal de alarmă într-un raport publicat joi cu privire la intensificarea represiunii în Rusia după invazia în Ucraina, cu scopul de a-i face pe opozanţi să tacă sau să fugă din ţară.
„Represiunea s-a accentuat progresiv din 2012 şi a atins punctul său culminant cu legile adoptate după începerea războiului”, potrivit documentului de peste 120 de pagini, consultat de AFP, preluată de Agerpres. Raportul evocă „un climat de teamă şi intimidare” în rândul rușilor.
Difuzarea de „informaţii false” despre forţele armate ruse este de acum pasibilă la 15 ani de închisoare.
Citește continurea AICI
Bărbații ruși părăsesc în masă țara. „Nu vreau să fiu carne de tun”. Cozi uriașe la punctele de trecere a frontierelor Federației Ruse
ACTUALIZARE 14.45 Cozi uriașe de mașini s-au format la aproape toate vămile terestre ale Federației Ruse. Tot mai mulți cetățeni ruși vor să părăsească țara, la o zi după decretarea, de către Vladimir Putin, a mobilizării parțiale. La frontiera Rusiei cu Finlanda, vameșii finlandezi au raportat un „număr excepțional” de ruși care au trecut granița în Finlanda în cursul nopții trecute, informează The Moscow Times.
Mii de bărbați ruși de vârsta încorporării încercau astfel să părăsească țara încă din cursul serii de miercuri, la puțin timp după anunțul referitor la mobilizarea parțială.
„Nu veau să fie carne de tun”, a declarat pentru The Moscow Times, sub anonimat, un bărbat din Moscova în vârstă de 30 de ani.
Citește continurea AICI
Atac cu rachete la Zaporojie, oameni prinși sub dărâmături
ACTUALIZARE 13.25 Forţele ruse au atacat în cursul dimineţii de joi cu rachete centrul administrativ al regiunii Zaporojie şi împrejurimile sale, au anunţat autorităţile ucrainene, citate de agenţia de presă Unian, potrivit Agerpres.
Şeful administraţiei militare ucrainene din regiune, Oleksandr Staruh, a informat despre cel puţin un mort şi cinci persoane rănite, în urma unui atac masiv cu rachete asupra infrastructurii civile şi unei zone rezidenţiale din Zaporojie.
Nouă rachete au lovit joi dimineaţă oraşul Zaporojie şi împrejurimile sale, a anunţat pe Telegram şeful adjunct al cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Kirill Timoşenko, indicând că una dintre rachete a lovit un hotel din centrul oraşului, iar sub dărâmături se află mulţi oameni, o operaţiune de salvare fiind în curs de desfăşurare.
În urma atacului, potrivit acestuia, au fost avariate un transformator electric şi turnul televiziunii locale.
Zaporizhzhia, It is reported that in some areas of the city after the impact, the lights went out.
— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) September 22, 2022
Civilian infrastructure was hit, said Kurtev, secretary of the City Council. People are injured. pic.twitter.com/GGzLicyyJf
— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) September 22, 2022
The consequences of a projectile impact in Zaporizhzhia! pic.twitter.com/euFtVp9MN7
— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) September 22, 2022
Medvedev amenință cu atacuri asupra Europei și SUA
ACTUALIZARE 13.06 Fostul președinte și prim-ministru rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, amenință Europa și SUA cu atacuri cu rachete hipersonice.
Cunoscut pentru declarațiile sale războinice, el a spus că Moscova este gata să apere teritoriile care vor fi incluse în Rusia în urma așa-numitelor referendumuri, inclusiv cu arme nucleare strategice, relatează The Guardian.
„Vor avea loc referendumuri, iar republicile din Donbas și alte teritorii vor fi admise în Rusia. Protecția tuturor teritoriilor care se alătură Rusiei va fi întărită semnificativ de către Forțele Armate Ruse”, a scris Medvedev pe Telegram.
Rușii îi amenință pe soldații ucraineni că, după referendumul din Zaporojie, vor fi considerați trupe de ocupație
ACTUALIZARE 12.53 Trupele ucrainene trebuie să părăsească imediat întreaga regiune Zaporojie, în caz contrar, după referendum, vor fi considerate trupe de ocupație, a avertizat Vladimir Rogov, membru în consiliul de administrație a regiunii, potrivit agenției RIA Novosti.
Armata rusă ocupă în prezent circa 73% din teritoriul regiunii Zaporojie, restul de 27% fiind sub controlul regimului de la Kiev.
Un apropiat al lui Putin a căzut „mai multe etaje pe scări”
ACTUALIZARE 12.21 Fostul șef al Institutului de Aviație din Moscova, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a murit după ce a căzut „mai multe etaje pe scări”, a anunțat institutul citat de Newsweek. Omul de știință Anatoli Gherașcenko, în vârstă de 72 de ani, „a căzut de la mare înălțime”, potrivit universității, care a a spus că moartea sa este un accident.
Gherașcenko a fost rectorul Institutului de Aviație din Moscova, care are legături cu ministerul rus al Apărării, din 2007 până în 2015. Relatări recente din presa rusă spuneau că Gherașcenko a fost consilier al actualului rector, Mihail Pogosian.
Rușii au început să caute pe Google „cum să-ți rupi mâna acasă”
ACTUALIZARE 12.08 La scurt timp după cele două intervenții, căutările pe Google cu „как сломать руку в домашних условиях” sau „cum să rupi o mâna acasă” și „как сломать руку” - „cum să rupi o mână”, au explodat în toată Rusia, iar lumea se gândește acum că rușii ar putea recurge la gesturi extreme pentru a evita războiul din Ucraina.
Șeful Batalionului Azov, printre prizonierii de război eliberați de Rusia la schimb cu „aliatul lui Putin”
ACTUALIZARE 11.34 Rusia a eliberat 215 prizonieri ucraineni, inclusiv comandanții militari care au organizat rezistența de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, în cel mai mare schimb de prizonieri care a avut loc între cele două părți de la începutul războiului. Printre cei eliberați se numără comandantul Batalionului Azov, Denis Prokopenko, și secundul său.
De partea cealaltă, Ucraina a eliberat de patru ori mai puțini oameni, însă printre ei se află și „aliatul lui Putin”, Viktor Medvedciuk, arestat de serviciile secrete ucrainene în urma unei operațiuni spectaculoase și acuzat de trădare.
În timp ce liderii UE vorbesc despre noi sancțiuni împotriva Rusiei, Viktor Orban cere eliminarea lor
ACTUALIZARE 10.46 Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat la o reuniune a partidului său de guvernământ, Fidesz, că sancţiunile împotriva Rusiei impuse de Uniunea Europeană ar trebui să fie eliminate, potrivit ziarului proguvernamental Magyar Nemzet.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a confirmat aceste declarații într-un răspuns transmis prin e-mail către Reuters, relatează Agerpres.
Orban, un critic dur al sancţiunilor UE împotriva Moscovei din cauza invaziei acesteia în Ucraina, a făcut aceste remarci în cadrul unei reuniuni cu uşile închise a membrilor partidului său, miercuri, înainte de începerea sezonului politic de toamnă.
Fără a oferi o sursă, Magyar Nemzet l-a citat pe Orban cu declaraţia că sancţiunile UE au dus la creşterea preţurilor la gaze şi a inflaţiei, iar dacă aceste măsuri ar fi eliminate, preţurile la gaze ar scădea imediat cu 50%, iar inflaţia ar scădea şi ea.
Citește continurea AICI
Analiză CNN: Mobilizarea rusă prevestește un „dezastru”. Putin poate mobiliza oricâți soldați vrea, dar nu-și permite să-i echipeze
ACTUALIZARE 10.32 Vladimir Putin poate mobiliza oricâți soldați vrea, dar Rusia nu are cum să le ofere antrenamentul și armele de care au nevoie pentru a lupta în Ucraina, arată o analiză CNN.
După înfrângerile majore de pe frontul din Ucraina, președintele rus a anunțat miercuri „mobilizarea parțială” imediată a cetățenilor ruși. Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a spus la televiziunea rusă că Rusia va convoca 300.000 de rezervişti.
Dacă ajung să se confrunte cu forțele ucrainene pe linia frontului, probabil că aceștia vor deveni cele mai noi victime ale invaziei pe care Putin a început-o în urmă cu mai bine de șapte luni și în timpul căreia armata rusă a eșuat în aproape fiecare aspect al războiului modern.
„Armata rusă nu este în prezent echipată pentru a desfășura rapid și eficient 300.000 de rezerviști”, a spus Alex Lord, specialist în Europa și Eurasia la firma de analiză strategică Sibylline din Londra. „Rusia are deja dificultăți cu echiparea forțelor din Ucraina, în urma pierderilor semnificative de echipamente suferite până acum”, a mai spus Lord.
Citește continurea AICI
ISW: Mobilizarea parțială a Rusiei nu va împiedica Ucraina să elibereze mai mult din teritoriul ocupat în timpul iernii
ACTUALIZARE 09.44 În evaluarea de miercuri noapte spre joi dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a transmis că anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin prin care a ordonat prima mobilizare militară a Rusiei după cel de-al Doilea Război Mondial, la aproape șapte luni de la începutul invaziei, arată numeroasele probleme pe care le are Rusia în războiul pornit în Ucraina și pe care este puțin probabil să le rezolve în următoarele luni.
Conform ISW, ordinul de miercuri al liderului de la Kremlin nu va genera o putere de luptă semnificativă timp de câteva luni. De asemenea, experții americani subliniază că mobilizarea parțială anunțată de Putin ar putea fi suficientă pentru a susține nivelurile actuale ale efectivelor militare rusești în 2023 prin compensarea pierderilor suferite de Moscova pe câmpul de luptă, deși nici măcar acest lucru nu este încă clar.
ISW îl citează pe ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, care a susținut că mobilizarea va avea loc în etape, excluzând probabil orice aflux brusc de forțe rusești care ar putea schimba dramatic cursul războiului.
Prin urmare, ISW precizează că mobilizarea parțială a Rusiei nu va împiedica Ucraina să elibereze mai mult din teritoriul ocupat în timpul iernii.
Russian President Vladimir #Putin’s announcement of “partial mobilization” reflected many problems Russia faces in its faltering invasion of #Ukraine that #Moscow is unlikely to be able to resolve in the coming months.https://t.co/etfE4Kiz8T pic.twitter.com/Vvblyck6FF
— ISW (@TheStudyofWar) September 22, 2022
Experții americani din cadrul Institutului pentru Studiul Războiului mai precizează că declarațiile făcute de Putin și Șoigu privind mobilizarea rezerviștilor, nu și a studenților, spre exemplu, vin în scopul de a liniști populația în privința unei eventual mobilizări generale.
Potrivit ISW, momentan nu este clar câți rezerviști mai are Rusia pentru că serviciile occidentale de informații spuneau în noiembrie 2021, cu câteva luni înainte de începutul invaziei, că au fost mobilizați „zeci de mii de rezerviști”, în timp ce oficiali militari ucraineni precizau în iunie 2022 că Moscova a angajat 80.000 de rezerviști.
De aceea este foarte probabil ca noile forțe atrase din rezervă să fie slab pregătite pentru luptă. În plus, Șoigu a declarat că vrea să cheme sub arme militari cu „experiență de luptă”, însă foarte puțini rezerviști o au, se mai arată în evaluarea ISW, care precizează și că informațiile sunt contradictorii în ceea ce privește nivelul de pregătire pe care îl vor primi rezerviștii chemați la mobilizare parțială.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a descris un proces de pregătire care îi va familiariza din nou pe rezerviștii mobilizați cu operațiunile la nivel de echipaj, echipă, detașament și apoi pluton, înainte de a-i trimite la război. Iar acest proces ar trebui să dureze săptămâni, dacă nu chiar luni de zile. Potrivit ISW, șeful Comitetului pentru apărare și securitate al Consiliului Federației, Viktor Bondarev, ar fi declarat că rezerviștii mobilizați se vor antrena timp de peste o lună înainte de a fi desfășurați pe frontul din Ucraina.
Pe de altă parte, un comisariat militar din regiunea Kursk ar fi anunțat că rezerviștii sub 30 de ani vor fi desfășurați imediat, fără pregătire suplimentară, mai scrie ISW.
ISW a sesizat că în timpul discursului către națiune de miercuri, Putin s-a referit la zonele din Ucraina anexate de Rusia, mobilizarea parțială și un posibil război nuclear, dar mai degrabă ca subiecte separate și a făcut tot posibilul să nu facă o legătură în mod explicit între cele trei teme.
În ceea ce privește declarațiile lui Putin privind presupusele amenințări occidentale cu arme nucleare împotriva Rusiei și un răspuns pe măsură din partea Moscovei, ISW apreciază că acestea pot fi interpretate ca făcând referire la regiunile din Ucraina pe care Rusia vrea să le anexeze prin referendumuri ilegitime.
Coreea de Nord, un aliat al Rusiei, spune că nu vinde armament și muniție Moscovei
ACTUALIZARE 09.29 Coreea de Nord a negat miercuri că a furnizat arme Rusiei. Informația a fost publicată de presa de stat, la câteva săptămâni după ce Statele Unite au declarat că Moscova se îndreaptă spre Phenian pentru a-şi reface stocurile de armament și muniție. epuizate de invazia din Ucraina.
FB: „Nu am exportat niciodată arme sau muniţii în Rusia şi nu avem de gând să exportăm”.
„Nu am exportat niciodată arme sau muniţii în Rusia şi nu avem de gând să exportăm”, a declarat un responsabil de la Biroul general de echipamente al Ministerului Apărării într-un comunicat publicat de agenţia oficială de presă KCNA, relatează AFP, citată de Agerpres.
Maia Sandu la ONU: „Prezența ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea”
ACTUALIZARE 09.12 Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut miercuri, la Adunarea Generală ONU, retragerea trupelor ruse din Transnistria și distrugerea munițiilor din depozitul de la Cobasna, „care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”. Ea a amintit că Moldova, o țară cu aproape trei milioane de locuitori, a fost tranzitată de peste jumătate de milion de refugiați care au fugit de războiul din Ucraina.
„Atunci când Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei, am muncit mai mult ca niciodată pentru a menține pacea pe malurile râului Nistru. Am făcut tot posibilul pentru a ne asigura că toți cetățenii Moldovei, inclusiv cei care locuiesc în regiunea separatistă, continuă să se bucure de pace.
Prezența ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea și crește riscurile de securitate pentru țara noastră.
Citește continurea AICI
UE se pregătește să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei. Josep Borrell: „Este clar că Putin încearcă să distrugă Ucraina”
ACTUALIZARE 08.40 Miniştrii de externe ai Uniunii Europene au convenit miercuri să pregătească noi sancţiuni împotriva Rusiei care se vor concretiza în cel mai scurt timp, a anunţat şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, citat de EFE.
Acest nou pachet de sancţiuni va afecta noi sectoare ale economiei ruse, inclusiv tehnologia, şi va include noi persoane, dar nu a fost încă definitivat, a precizat Josep Borrell.
Miniştrii de externe, reuniţi de urgenţă la New York, au promis, de asemenea, că vor continua să furnizeze arme Kievului atât timp cât va fi nevoie, potrivit unei declaraţii adoptate prin consens.
Citește continurea AICI
Liz Truss a promis la ONU ajutor militar pentru Ucraina până la victorie și a cerut crearea unui „NATO economic”
ACTUALIZARE 08.35 Regatul Unit va continua să ofere ajutor militar Ucrainei până la victoria sa împotriva Rusiei, a promis miercuri seară noul premier britanic, Liz Truss, în faţa Adunării Generale a ONU, scrie AFP.
„În acest moment critic al conflictului, promit că vom menţine sau vom spori sprijinul nostru militar pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar (...) Nu vom fi liniştiţi până când Ucraina nu va triumfa”, a dat asigurări Liz Truss de la tribuna Naţiunilor Unite, conform Agerpres.
Liz Truss a estimat că preşedintele rus, Vladimir Putin, care a anunţat miercuri dimineaţă mobilizarea a sute de mii de rezervişti, „încearcă să-şi justifice eşecul catastrofal” în Ucraina. „Asta nu va funcţiona. Alianţa internaţională este puternică, iar Ucraina este puternică”, a spus şefa guvernului britanic.
Cum a fost primit la Istanbul anunțul lui Putin de mobilizare. Rușii care s-au ascuns acolo își verifică speriați avizele medicale
ACTUALIZARE 08.30 Tinerii ruși care au fugit din țară se tem că ar putea fi chemați și ei la război. Anunțul făcut miercuri de Vladimir Putin le dă fiori celor care încep să se teamă că nici străinătatea, nici avizele medicale care i-au scutit de armată nu i-ar mai putea scăpa de mobilizare.
Alexander, în vârstă de 23 de ani, își amintește că la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina și-a cumpărat un bilet pentru a fugi din Sankt Petersburg, în Istanbul. S-a temut că va fi trimis la război.
„În ziua în care a început războiul, am primit un diagnostic de la un medic că nu sunt bolnav, așadar nu sunt scutit de a pleca un an în armată”, a declarat într-un interviu pentru The Moscow tânărul care este profesor de matematică.
Alexander este unul dintre zecile de mii de ruși care au fugit din țară la începutul acestui an, în țările din Caucazul de Sud și Europa. Un nou val de emigrare se anunță după ce Vladimir Putin a anunțat miercuri mobilizarea parțială pentru a compensa pierderile tot mai mari ale Rusiei în Ucraina. Prețul biletelor pentru destinații precum Istanbul a crescut în urma discursului lui Putin, iar unele companii au anunțat că nu mai au locuri.
Citește continurea AICI
De ce numărul de 5.937 de militari uciși, recunoscut oficial de Moscova, dezvăluie de fapt pierderile uriașe ale rușilor în Ucraina
ACTUALIZARE 08.20 De la începutul invaziei în Ucraina, Moscova a fost foarte zgârcită în ceea ce privește publicarea sau recunoașterea pierderilor suferite de propria armată. În cele 7 luni de război, Kremlinul a publicat doar trei bilanțuri oficiale, referitoare exclusiv la numărul de pierderi din rândul personalului. Ultimul bilanț, făcut public luni de ministrul Apărării, Serghei Șoigu, arată că până acum armata rusă a pierdut efectiv 5.937 de militari - considerați oficial „morți” de către Kremlin. De data aceasta, rușii nu au mai publicat și cifra răniților, un alt indicator extrem de important al pierderilor cuantificate în militari scoși din luptă.
Deși la prima vedere, ultimul bilanț al pierderilor armatei lui Putin pare departe de estimările ucrainenilor sau ale Pentagonului (situate între 50.000 - 80.000 de militari uciși și răniți), trebuie ținut cont de faptul că bilanțul Moscovei nu include pierderile Rosgvardia (așa-numita „armată personală a lui Putin”), ale mercenarilor Wagner, ale separatiștilor ruși din Lugansk și Donețk și nici pe cele ale voluntarilor ceceni.
Citește continurea AICI
Putin șantajează planeta cu 6000 de bombe nucleare
ACTUALIZARE 08.10 Vladimir Putin a anunțat miercuri o „mobilizare parțială” a rezerviștilor și a amenințat Occidentul cu folosirea arsenalului nuclear. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că mobilizarea vizează 300.000 de rezerviști, notează Sky News.
Președintele Rusiei a avertizat Occidentul că are „diverse arme de distrugere” pe care nu va ezita să le folosească după ce i-a acuzat pe liderii mondiali că au demarat un „șantaj nuclear” împotriva țării sale.
„Dacă integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, vom folosi, fără îndoială, toate mijloacele disponibile pentru a proteja Rusia și poporul nostru. Și nu blufez”, a spus Vladimir Putin.
Potrivit Federației Oamenilor de Știință din SUA, Rusia are un arsenal total de 5.977 de focoase nucleare, acesta fiind cel mai mare arsenal nuclear din lume. Spre comparație, SUA au 5.428 de focoase nucleare, în timp ce Franța are 290, iar Marea Britanie are 225.
Experții consideră că aproximativ 90% din totalul mondial al focoaselor nucleare sunt deținute de Rusia și Statele Unite.
Rușii continuă un program „cuprinzător” de modernizare pentru a înlocui majoritatea armelor moștenite din epoca sovietică. De asemenea, se estimează că regimul de la Kremlin introduce noi tipuri de arme.
Citește continurea AICI
Zelenski: „A fost comisă o crimă împotriva Ucrainei şi cerem o pedeapsă justă”
„A fost comisă o crimă împotriva Ucrainei şi cerem o pedeapsă justă” împotriva Rusiei, a spus Volodimir Zelenski, într-un discurs în fața Adunării Generale a ONU. Deoarece nu a putut merge la New York, preşedintele ucrainean a obţinut o autorizaţie excepţională din partea statelor membre ale Naţiunilor Unite pentru a se adresa prin mesaj video.
În discursul său, care s-a încheiat în ovaţiile şi aplauzele reprezentanţilor prezenţi în sală, Volodimir Zelenski a acuzat Rusiaa pentru agresiunea acesteia contra Ucrainei.
„Nu vom lăsa această entitate să prevaleze asupra noastră”, a spus el, cerând crearea unui tribunal special care să judece Rusia „pentru crima sa de agresiune împotriva statului nostru”.
Şeful statului ucrainean a folosit cuvântul „pedeapsă” de 15 ori în discursului său.
Volodimir Zelenski a mai lansat un apel la crearea unui fond de compensare pentru Ucraina şi a afirmat că Rusia ar trebui să fie privată de dreptul său de veto în Consiliul de Securitate al ONU.
Anterior, de la tribuna Naţiunilor Unite, preşedintele american, Joe Biden, a acuzat Rusia de „încălcarea într-o manieră neruşinată” a principiilor fondatoare ale Cartei Naţiunilor Unite, aminteşte AFP.
Ucraina anunță un schimb de 215 prizonieri cu Rusia
Ucraina a anunţat miercuri schimbul cu Rusia a 215 militari, printre care şefi ai apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, simbol al rezistenţei la invazia rusă.
„Am reuşit să eliberăm 215 de persoane” în cel mai mare schimb de la începutul invaziei ruse în februarie, a declarat la televiziune şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, relatează Agerpres.
Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv fostul deputat Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin, acuzat de înaltă trădare în Ucraina, a precizat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
„În schimb, am dat 55 de persoane care nu merită nici regret, nici simpatie”, cei care „au luptat împotriva Ucrainei şi cei care au trădat-o”, a spus el.
În cadrul acestei „operaţiuni pregătite de mult timp”, cinci comandanţi militari, „supereroi”, printre care şefi ai apărării de la Azovstal, au fost transferaţi în Turcia, a subliniat Volodimir Zelenski.
Negocierile privind schimbul lor au fost „cele mai lungi, cele mai dificile”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Aceste persoane vor rămâne în Turcia „în siguranţă absolută şi în condiţii confortabile” până la „sfârşitul războiului”, dar îşi vor putea întâlni familiile acolo, în baza unui acord cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, potrivit şefului statului ucrainean.
În total, 188 de „eroi de la Azovstal şi Mariupol”, printre care 108 militari din regimentul Azov, au fost schimbaţi, a spus el.
„Vom face totul pentru a-i salva pe toţi cei aflaţi în captivitate în Rusia”, a promis Volodimir Zelenski, potrivit căruia printre prizonierii schimbaţi se numără şi femei însărcinate.
Zece prizonieri de război străini - cinci britanici, doi americani, un marocan, un suedez şi un croat - al căror transfer din Rusia în Arabia Saudită mai devreme în cursul zilei, ca parte a unui schimb între Moscova şi Ucraina a fost anunţat de diplomaţia saudită, fac parte din acest schimb, potrivit preşedintelui Zelenski.
Ultimii apărători ucraineni ai Mariupolului, baricadaţi în uriaşa oţelărie Azovstal, la Marea Azov, s-au predat forţelor ruse între 16 şi 20 mai, după trei luni de lupte intense, reaminteşte AFP.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News